Secţia de carte în limbi străine

      Romania intra in Primul Razboi Mondial cu 97 piloti, 87 observatori aerieni si 44 avioane (24 dupa alte surse), majoritatea modele vechi. Acestea vor efectua misiuni de recunoastere si aerofotografie precum si cateva misiuni de bombardament, ultimele fara mare succes.       Prima victorie aeriana romaneasca se inregistreaza la 16 septembrie 1916 cand un avion Farman 40 doboara un avion al Puterilor Centrale, deasupra Sloboziei. Soldaţi români pregătesc un avion cu două motoare      In octombrie 1916 soseste Misiunea Militara Franceza care aduce si 100 de avioane (41 Nieuport, 38 Farman-40, 18 Breguet-Michelin si 3 H. Farman), alte avioane fiind transferate de pe frontul de la Salonic.      In total, pe parcursul razboiului, Romania a achizitionat 322 avioane, de la Nieuport si Farman la Sopwith Strutter, Caudron G.4, de recunoastere indepartata si bombardament usor, si pana la “bombardierele grele” B...

          In urma cu 100 de ani, dupa batalia de la Casin din 9 / 22 decembrie 1916 - 3 / 16 ianuarie 1917, cand o noua ofensiva lansata de trupele germano-austro-ungare a fost oprita pe valea Casinului, a urmat o alta mare confruntare: intre 31 decembrie 1917 / 13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie 1917 / 18 ianuarie 1917, a avut loc Batalia de la Pralea.          Aici Armata Romana a obtinut o mare victorie care a adus o importanta modificare a liniei frontului, pentru a tine sub control Valea Susitei (linia Marasti - Marasesti). Pe valea Casinului - dupa cum scriu tratatele de istorie - "in cele 10 zile de lupte violente, date de ambele parti cu mari pierderi si cu mari suferinte, pe ploi torentiale, viscole si zapezi, intr-o regiune dintre cele mai grele de strabatut, frontul roman fusese impins in partea de sud a Vrancei.          Inamicul incerca sa cada in spatele si in flancul pozitiilor romano-ruse ...

        Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă.         Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse.     ...

Participarea României la Primul Război Mondial (1916 - 1918)                 Campania românească a fost parte a campaniei din Balcani a Primului Război Mondial, ale cărei acţiuni au fost purtate pe teritoriul României, între armatele aliate ale Regatului Român şi Imperiului Rus pe de-o parte şi armatele Puterilor Centrale pe de altă parte. România până la intrarea în război        Ofiteri romani (si vreo doi in uniforma ruseasca -in dreapta-sus), la Cetatea Alba pe 26 martie 1918. Basarabia se va uni cu Regatul Romaniei o zi mai tarziu         România era condusă de regele Carol I de Hohenzollern din 1866. Pentru o perioadă îndelungată mai înainte de declaşarea Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Austro-Ungariei. În conformitate cu termenii alianţei dintre cele două state, România era obligată să intre în război numai dacă aliatul austro-ungar era ata...

     După încheierea Războiului de Independen ț ă, România nu a mai participat la niciun conflict. Astfel, armata română s-a aflat la sfâr ș itul unei perioade de aproape 40 de ani de pace. Lipsurile armatei române s-au eviden ț iat prin participarea la al doilea război balcanic. Nu a avut loc, însă, o analiză serioasă ș i responsabilă a tuturor aspectelor, iar măsurile întreprinse au fost departe de necesită ț i. Reorganizarea în grabă a armatei în ziua premergătoare intrării în război nu a avut rezultatele dorite. Au fost necesare ș ocul botezului focului ș i munca misiunii militare franceze.         La izbucnirea războiului, armata Română nu a putut fi instrumentul de for ț ă pentru atingerea scopurilor na ț ionale. Nivelul capacită ț ii de luptă era scăzut. Această stare de fapt s-a datorat neglijării permanente a armatei de către politicieni. După cum a arătat istoricul Constantin Kiri ț escu, „evenimentele politice din ultimul t...