Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2018

Aviaţia românească în Primul Război Mondial

Romania intra in Primul Razboi Mondial cu 97 piloti, 87 observatori aerieni si 44 avioane (24 dupa alte surse), majoritatea modele vechi. Acestea vor efectua misiuni de recunoastere si aerofotografie precum si cateva misiuni de bombardament, ultimele fara mare succes.       Prima victorie aeriana romaneasca se inregistreaza la 16 septembrie 1916 cand un avion Farman 40 doboara un avion al Puterilor Centrale, deasupra Sloboziei.

Soldaţi români pregătesc un avion cu două motoare
     In octombrie 1916 soseste Misiunea Militara Franceza care aduce si 100 de avioane (41 Nieuport, 38 Farman-40, 18 Breguet-Michelin si 3 H. Farman), alte avioane fiind transferate de pe frontul de la Salonic.      In total, pe parcursul razboiului, Romania a achizitionat 322 avioane, de la Nieuport si Farman la Sopwith Strutter, Caudron G.4, de recunoastere indepartata si bombardament usor, si pana la “bombardierele grele” Breguet-Michelin.      Anul 1916 se incheie cu 5 avioane inamice doborate de pilotii n…

Ziua Eroilor

Ziua Eroilor este o sărbătoare naţională a poporului român, marcată în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. Ziua Eroilor este celebrată de Ziua Înălţării Domnului, mare sărbătoare creştină, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere, respectiv la 17 mai anul acesta.         În semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al ostaşilor căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante, în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesionişti,www.ligamilitarilor.ro. În România, care a pierdut în prima mare conflagraţie a secolului al XX-lea aproape un milion de militari şi civili, prevede…

Primul Război Mondial pe Valea Cașinului - fotografii document

In urma cu 100 de ani, dupa batalia de la Casin din 9 / 22 decembrie 1916 - 3 / 16 ianuarie 1917, cand o noua ofensiva lansata de trupele germano-austro-ungare a fost oprita pe valea Casinului, a urmat o alta mare confruntare: intre 31 decembrie 1917 / 13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie 1917 / 18 ianuarie 1917, a avut loc Batalia de la Pralea. Aici Armata Romana a obtinut o mare victorie care a adus o importanta modificare a liniei frontului, pentru a tine sub control Valea Susitei (linia Marasti - Marasesti). Pe valea Casinului - dupa cum scriu tratatele de istorie - "in cele 10 zile de lupte violente, date de ambele parti cu mari pierderi si cu mari suferinte, pe ploi torentiale, viscole si zapezi, intr-o regiune dintre cele mai grele de strabatut, frontul roman fusese impins in partea de sud a Vrancei. 
        Inamicul incerca sa cada in spatele si in flancul pozitiilor romano-ruse de la Focsani si Siret. Batalia de la Casin a continuat mai departe, dar ca un sector al marii …

Proiecţie film ,,Marea hoinăreală" (Franţa, 1966)

Miercuri, 16 mai 2018, de la ora 18.00, Secţia de carte în limbi străine vă invită să vizionaţi filmul Marea hoinăreală (1966). Proiecţia este organizată în cadrul Proiectului Volunteca  Plus şi va avea loc în Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul Vâlcea.         Intrarea este liberă iar filmul este subtitrat în limba română. 



Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși - Târgu Jiu

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m. Realizarea monumentului „Calea Eroilor“ se datorează în bună parte soției primului ministru Gheorghe Tătărescu, Arethia Tătărescu. 



Componente
Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere (cod LMI GJ-III-m-A-09465.03).

Aleea scaunelor, compusă din două bănci de piatră (cod LMI GJ-III-m-A-09465.04) și 30 scaune din piatră (cod LMI GJ-III-m-A-09465.05), pătrate (în formă de clepsid…

Mausoleul eroilor de pe muntele Mateiaş

Mausoleul eroilor de pe muntele Mateiaş, comuna Valea Mare-Pravăţ, 1928-1935

        Construit între 1928-1935, sub egida Societăţii Cultul eroilor, pentru a cinsti memoria eroilor musceleni şi nu numai ce au luptat în octombrie-noiembrie 1916. Proiectul aparţine arhitecţilor D. Ionescu-Berechet şi State Baloşin, fiind executat de cunoscuta antrepriză câmpulungeană a fraţilor De Nicolo. Edificiul este realizat într-un stil Art Déco îmbinat cu elemente neo-românești, finisajul fiind sobru. Volumetria mausoleului este inspirată din aceea a crucilor muscelene, căreia i-au fost asociate elemente specifice unei capele-osuar și a unui punct de belvedere. Mausoleul compus iniţial din aceste două corpuri, a cunoscut ample lucrări de reamenajare şi extindere între anii 1980-1984, fiind în prezent secţie a Muzeului Municipal Câmpulung-Muscel.