Treceți la conținutul principal

Primul Război Mondial pe Valea Cașinului - fotografii document

         In urma cu 100 de ani, dupa batalia de la Casin din 9 / 22 decembrie 1916 - 3 / 16 ianuarie 1917, cand o noua ofensiva lansata de trupele germano-austro-ungare a fost oprita pe valea Casinului, a urmat o alta mare confruntare: intre 31 decembrie 1917 / 13 ianuarie 1917 - 5 ianuarie 1917 / 18 ianuarie 1917, a avut loc Batalia de la Pralea.
        Aici Armata Romana a obtinut o mare victorie care a adus o importanta modificare a liniei frontului, pentru a tine sub control Valea Susitei (linia Marasti - Marasesti). Pe valea Casinului - dupa cum scriu tratatele de istorie - "in cele 10 zile de lupte violente, date de ambele parti cu mari pierderi si cu mari suferinte, pe ploi torentiale, viscole si zapezi, intr-o regiune dintre cele mai grele de strabatut, frontul roman fusese impins in partea de sud a Vrancei. 
        Inamicul incerca sa cada in spatele si in flancul pozitiilor romano-ruse de la Focsani si Siret. Batalia de la Casin a continuat mai departe, dar ca un sector al marii batalii de la Focsani si Siret. Dupa luptele de la Focsani, Siret si Pralea, inaltul comandament german al trupelor din Romania a dat ordinul de intrare in pozitiile de defensiva, repaosul, atat de indispensabil pentru amandoua partile, incepand la mijlocul lunii ianuarie".



Tun de 105 mm, 1917 Casin

 Tun de 120 mm, 1917 Casin

 Post de avertizare, 1917 Casin


 Adapost de transeu, 1917 Casin.


  Tun de 120 mm, 1917  Casin

Tun de 105 mm, 1917 Casin

 Soldați români lângă un tun de 120 mm

 Ofițer roman decorat de către Generalul Henri Mathias Berthelot, pe frontul de pe Valea Casinului, 1917 

 Bucătărie de campanie pe linia frontuluI

 Cuib de mitraliera, 1917 Casin

 Casa distrusa de artilerie

 Tun de 120 mm pregătit de tragere de soldați români

 Tun de 150 mm

 Depozit de sârmă ghimpata

Coloana de aprovizionare, 1917 Casin

Sursa foto IWM

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …