20 martie - Ziua Internațională a Francofoniei

In fiecare an, la 20 martie, 75 de țări membre ale Organizației Internaționale a Francofoniei celebrează ”Ziua Internațională a Francofoniei” prin diverse manifestări culturale, evenimentul apărând în 1998.

    În martie, în preajma acestei sărbători, Organizația Internațională a Francofoniei organizează ”Săptămâna limbii franceze și a francofoniei”.

   20 martie marchează data la care, în anul 1970, 21 de state şi de guverne au semnat convenţia de înfiinţare a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, organizaţie interguvernamentală fondată pe baza unui numitor comun, respectiv folosirea limbii franceze.

    Având un fundament profund cultural, menit să promoveze cultura membrilor săi, dar şi să intensifice cooperarea culturală şi tehnică dintre aceştia, proiectul francofon a evoluat neîncetat, astfel că Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică a devenit, în 1998, Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei şi, în 2005, Organizaţia Internaţională a Francofoniei.

    Guvernul României salută celebrarea astăzi, 20 martie, a Zilei Internaționale a Francofoniei și aniversarea a 25 de ani de la aderarea României la mișcarea francofonă. În 1991, România a obținut statutul de observator, iar din 1993 este membru cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Statutul de membru OIF, dublat de vocaţia francofonă de tradiție, a permis țării noastre consolidarea dimensiunii globale a cooperării internaţionale.

   Sărbătorirea Zilei Francofoniei în întreg spațiul francofon cu motto-ul ”limba franceză: ceea ce ne unește în acțiune”, evocă solidaritatea statelor francofone și acțiunea lor comună pe mai multe dimensiuni, inclusiv politică, economică și culturală, reflectând, totodată, noul dinamism al Organizației Internaționale a Francofoniei.

   Ziua Francofoniei este sărbătoarea fiecărui cetățean care prețuiește limba  franceză, diversitatea culturală a spațiului francofon și valorile promovate de Francofonie. Este sărbătoarea celor care susțin importanța multilingvismului în era globalizării.

  Cu această ocazie, Prim-ministrul României Viorica Dăncilă a afirmat că ”pentru țara noastră această aniversare are un caracter istoric. România a fost, încă de la Marea Unire și înainte, parte din familia națiunilor francofone. Francofonia a fost printre primele structuri internaționale la care România a aderat după 1989, iar astăzi, este recunoscută ca stat-far al Francofoniei în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est”.

Istoria francofoniei

   Termenul ”francofonie” a fost introdus în jurul anului 1880, când geograful francez Onesime Reclus l-a folosit pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză. De atunci, se foloseşte termenul de francofonie, scris cu ”f” mic, pentru a desemna vorbitorii de limbă franceză, şi cu ”F” mare, pentru a face referire la dispozitivul instituţional care gestioneză relaţiile dintre ţările francofone.

   Potrivit celui mai recent raport al Observatorului de limbă franceză, publicat în anul 2014, numărul vorbitorilor de limbă franceză, pe cele cinci continente, a fost estimat la 274 de milioane.

   Existenţa unui spaţiu lingvistic francofon a fost remarcată încă de la începutul secolului al XX-lea, când s-a identificat şi posibilitatea unor schimburi culturale. Tot de atunci, vorbitorii de limbă franceză s-au reunit în diverse grupuri sau asociaţii, cum ar fi asociaţii profesionale, grupuri de scriitori, de librari, de jurnalişti, de avocaţi, ONG-uri şi profesori de limbă franceză.

   Înfiinţarea Francofoniei instituţionale se datorează, însă, iniţiativelor ce au aparţinut lui Léopold Sédar Senghor (Senegal), Habib Bourguiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger) şi prinţului Norodom Sihanouk (Cambodgia). Aceştia au identificat în factorul lingvistic un potenţial important de dezvoltare pentru societăţile lor, dar şi pentru dialogul intercultural.

   Începând din anul 1970, odată cu înfiinţarea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, devenită, în prezent, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, vorbitorii de limbă franceză se pot baza pe un dispozitiv instituţional menit să promoveze atât limba franceză, cât şi relaţiile dintre cele 84 de state şi de guverne membre sau observatoare al OIF.

   Acest dispozitiv este stabilit prin Carta Francofoniei, adoptată în 1997, la Sommet-ul de la Hanoi, în Vietnam, revizuită de către Conferinţa ministerială din 2005, de la Antananarivo, în Madagascar.

   Organizaţia Internaţională a Francofoniei promovează cooperarea multilaterală, beneficiind de sprijinul a patru operatori. Este vorba despre Agenţia Universitară a Francofoniei, canalul de televiziune TV5Monde, Asociaţia Internaţională a Primarilor Francofoni şi Universitatea Senghor din Alexandria. Beneficiază, de asemenea, de un organ consultativ, Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

   În calitatea sa de membru cu drepturi depline al acestei structuri (din 1993), România se alătură statelor care sărbătoresc Ziua internaţională a Francofoniei.

   Evenimentul este, astfel, marcat, atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind organizat de către misiunile diplomatice şi marcat printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi ştiinţifice, care se desfăşoară, deseori, pe parcursul unei săptămâni sau chiar al unei luni întregi, în preajma zilei de 20 martie. Aceste acţiuni au drept scop promovarea imaginii României, bogăţia sa culturală şi contribuţia sa în reflectarea valorilor francofone.