Treceți la conținutul principal

Călimăneşti - imagini de altădată

   

   După cum afirmă mulţi, Călimăneşti este una din perlelele noastre balneoclimatice. Sinaia Vâlclii cum a fost numită pe drept cuvânt staţiunea  Călimăneşti de marele cărturar Nicolae Iorga se află la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 81 km de Sibiu şi 195 km de Bucureşti.
    Este aşezată la ieşirea din defileul Oltului, la poalele Carpaţilor Meridionali, acoperiţi de mantia verdelui  al pădurilor de foioase. Se află în partea de nord a Depresiunii Jiblea—Berislăveşti, la 280 m altitudine. Staţiunea este străjuită la nord de înălţimile stâncoase ale munţilor Cozia (1 668 m) şi Narăţului (1 509 m). Din aceşti munţi falnici ai Oltului se desprind culmile domale ale Priboienilor (675 m), Căciulatei (600 m), Băilor (580 m), pe partea dreaptă, şi Păuşei (650 m), Jardei (660 m) pe stînga.



   La Călimăneşti s-au găsit obiecte din epoca bronzul .La Jiblea există o « fortificaţie de pămint » care ar putea fi din epoca feudală după cum presupune istoricul Dumitru Tudor (v. Oltenia romană, Editura Academiei 1978, p. 281).
     În pieptul stincos al Muntelui Cozia se află ,,Turnul lui Teofil” ,fost  ,,post de semnalizare” pe valea Oltului încă din vrernea romanilor (D. Tudor, Itinerare arheologice,. Editura Sport-Turism, 1979, p. 169).



   Mai sus de Călimăneşti — pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari romanii au ridicat castrul Arutela, în timpul lui Hadrian, ca punct strategic de apărare a Limesului Alutanus, aici, la intrarea în defileul Munţilor Carpaţi.
    Cozia, bătrânul munte din apropierea staţiunii, este atestat într-un hrisov al voievodului, din 4 septembrie 1389. «De aceea m-am nevoit de-am luat locul ce  ţine de satul numit Jiblea, de la priboiul de jos la vârful muntelui numit Cozia şi în sus de-a lungul Oltului până la Cîrlig» (D.R.H., , I, p. 29).



   Prima descriere a meleagurilor Coziei o datorăm lui Gavriil Protul de la Athos, care, în 1517, venind în ţară la îndemnul lui Neagoe Basarab, a vizitat apoi şi ctitoria lui Mircea, relevând că este situată într-un loc ...plin de toate bunătăţile, cu munţi mari îngrădită şi cu văi şi ocolită cu un râu mare şi izvoare multe împrejurul ei (. . .). Şi acolo cură piatră pucioasă (...) noi cu ochii am văzut acel loc şi i-am zis: ,,pământul cel făgăduninţei”  (D.R.H., B, I, p. 30).

   Printre primele menţiuni cu privire la efectul apelor minerale de la Călimăneşti-Căciulata sunt şi cele consemnate de către doctorul C. Marseille în « Curierul romănesc » (I, 1929-1930). Tot în această gazetă, doctorul Mayer — care fusese însărcinat de domnitorul Grigore Ghica să studieze apele minerale din Ţara Românească « face o scurtă descriere a lor ».
      Un an mai tîrziu, în 18 dr. C. Siller analizează apele minerale de pe valea Olt (v. Gh. Mămularu, Aspecte din istoricul apelor minerale din Călimăneşti, în Buridava , 1976, p. 108).



     În 1854 a venit la Căciulata şi Alexandru Golescu care, prin măsurile luate, va proteja apele minerale de inundaţiile Oltului. Izvoarele de aici au devenit apoi din ce în ce mai cunoscute.
     În 1855, Carol Davila făcut analiza acestor ape. Vizitând izvoarele de la Călimăneşti-Căciulata, doctorul Caillat va menţiona în « l'Union Medical » 1858 că « încă de la 1854 exista un rudimentar stabiliment de băi » ( Govora, Călimănesti-Căciulata, 1913, p. 42).



      Pentru eficienţa lor recunoscută, apele minerale de la Călimăneşti au fost recomandate şi împăratului Napoleon al III-lea. În 1873, eşantioane din apele mine rale de pe valea Oltului aveau să fie prezentate la Expoziţia internaţională de la Viena.
      În 1882 au început lucrările la cea mai importantă construcţie a staţiunii, Pavilionul central, care cuprindea 140 camere şi 40 cabine pentru băi. Consemnând acest moment, « Gazeta Vâlcii» (1 ianuarie 1883) menţiona: « Magnificul stabiliment de băi minerale de la Călimăneşti, început în anul 1882 şi care se va termina în curând va atrage în judeţul nostru o mulţime de străini ».

      Construcţia pavilionului a fost terminată în 1884 şi inaugurată în 1885. În cursul anilor 1885-1886 s-au efectuat noi lucrări pentru amenajarea izvoarelor de la Călimăneşti.
    Începind cu 1910, staţiunea va fi administrată de Societatea  Govora-Călimăneşti . În 1913 existau 1 040 camere locuibile, dintre care 320 se aflau în case ţărăneşti.





(SURSA - Costea Marinoiu, Itinerare vâlcene, Bucureşti:Editura Sport-Turism, 1987)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O nouă serie de cursuri gratuite de limbi străine

Secția de carte în limbi străineorganizează cursuri de limbi străine (spaniolă,  italiană, franceză) . Cursurile sunt organizate de Secția de carte în limbi străine în parteneriat cu Asociatia AIDE prin proiectului Euro Volunteers for Youth şi vorîncepe din 21 august 2018,după următorul program:


Cursurile  sunt gratuite  şi se adresează începătorilor. Vă rugăm să va înscrieţi la următoarele adrese, unde puteţi obţine informaţii suplimentare: Email              secțiadelimbistrăine@gmail.com        Telefon    0250/739221; 0350/401794interior 116     Facebook         https://www.facebook.com/limbi.straine.96sau direct la Secția de carte în limbi străine. Adresă: Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul" Râmnicu Vâlcea, Str. Carol I, nr. 26, Râmnicu Vâlcea.

Vâlcea în imagini din 1901 - Albumul General al României (partea a II-a)

Partea a II-a a Albumului General al României cuprinde peste 100 de fotografii ale unor monumente şi clădiri istorice, mănăstiri şi biserici vechi, dar şi imagini ale celor mai cunoscute oraşe din România.    Desigur, nu puteau să lipsească oraşul Râmnicu Vâlcea, Băile Câlimăneşti, Mănăstirea Cozia sau locuri de legendă şi istorie precum Masa lui Traian.      Informaţiile despre locurile prezentate nu mai sunt de actualitate sau poate chiar nu le mai putem considera corecte (de exemplu de unde provine numele oraşului Râmnicu Vâlcea) ci sunt redate exact cum au apărut în acest album.     Reamintesc că Albumul General al României a fost structurat în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.         Autorul imaginilor este fotograful Alexandru Antoniu (1860-1925).


                …

Vâlcea în imagini din 1901 - Albumul General al României

Albumul General al României, lucrarea ce cuprinde 300 de imagini, a fost structurată în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.
    Autorul imaginilor este Alexandru Antoniu (1860-1925), fotograf care şi-a desfăşurat activitatea în Bucureşti în perioada 1890-1925. În anul 1900, acesta a fost recompensat cu medalia de bronz la Expoziţia universală de la Paris pentru Albumul General al României, publicând, aşa cum arată criticul de artă, Adrian Silvan Ionescu, în studiul, „Fotografi în România. 1840-1940”, alte două albume de mare interes: în 1906 Expoziţia Generală Română 1906 (dedicat M.S. Regelui Carol I, cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie), şi în 1910, Din Bucuresci.
    Judeţul Vâlcea este prezentat în ambele părţi - mânăstirile, oraşele dar şi peisajele frumoase a…