Treceți la conținutul principal

Visați să deveniți regizor? - Înscrieți-vă filmele de maxim 3 minute în competiția românească a Festivalului internațional TRÈS COURT

Visați să deveniți regizor?  
Înscrieți-vă filmele de maxim 3 minute în competiția românească a Festivalului internațional TRÈS COURT și faceți dovada talentului vostru lumii întregi! DATA LIMITĂ: 31 martie 2017




Coordonat de Institutul Francez din România și susținut de Orange, Festivalul Internațional de Foarte Scurt Metraj Très Court revine în forță în perioada 9–18 iunie 2017, fiind difuzat simultan în aproximativ 90 de oraşe de pe glob, dintre care în jur de 20 de oraşe în România.
Sub eticheta Around the Très Courts Romania, competiţia românească reunește filme foarte scurte realizate în România. Este o ocazie excelentă pentru cineaştii amatori sau profesionişti, studenţii la film şi arte vizuale sau pentru cei care au pur şi simplu o idee genială pe care doresc să o arate lumii întregi să îşi demonstreze talentul. Singura condiţie impusă este ca durata filmului să nu depăşească 3 minute. Toate genurile sunt acceptate: ficţiune, documentare, animaţie, filme realizate cu telefonul mobil. Participarea este gratuită.

Cei care doresc să participe la competiţia românească sunt invitați să îşi depună personal creațiile cinematografice foarte scurte, însoţite de formularul de înscriere la Institutul Francez din România – direcţiile regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara, până în data de 31 martie 2017. Filmele pot fi de asemenea trimise prin poștă (pe un DVD) pe adresa Institutului Francez Cluj-Napoca sau direct prin e-mail la adresa trescourt@institutfrancais.ro, însoţite de câte un formular de înscriere (disponibil pe site-ul www.trescourt.com/ro).
În luna aprilie, un juriu format din specialişti ai audiovizualului, membri ai reţelei culturale francofone şi parteneri va selecţiona în jur de 20 de filme româneşti care vor alcătui selecţia Around the Très Courts Romania 2017Aceasta va fi proiectată în perioada 9–18 iunie 2017, alături de selecţia internaţională, în aproximativ 20 de oraşe din ţară participante la festival. Larga difuzare a festivalului Très Court în România este cel mai bun motiv pentru a participa în competiţie: filmele româneşti ajung la peste 7000 de spectatori din oraşe mici şi mari din toată ţara.
Filmele româneşti selecţionate se vor întrece pentru:
Marele Premiu – decis de Juriul festivalului
Premiul publicului – decis de voturile spectatorilor de la fiecare proiecţie a Festivalului din România Premiul OIF (Organizaţia Internaţională a Francofoniei) – decis de un juriu special
Premiul Casiopeea – decis de un juriu special
Marele Premiu și Premiul publicului constau în câte un trofeu și câte un smartphone 4G oferit de Orange.
Premiul OIF este decernat de Organizaţia Internaţională a Francofoniei care acordă două tablete și un premiu special în valoare de 250 € celui mai bun film românesc care utilizează limba franceză şi/sau care abordează una dintre temele:
  • drepturile omului, pace şi democraţie
  • diversitate lingvistică şi culturală
  • dezvoltare solidară şi durabilă
  • educaţie şi formare


Anul acesta, Asociația Casiopeea se alătură Festivalului Très Court din România și oferă un premiu special în valoare de 1 000 RON celui mai bun film românesc care abordează tema solidarității și/sau a sănătății prin sport. Creată în 2010, Casiopeea este o asociație franco-română care organizează în fiecare an, la București, un cros de solidaritate în scopul susținerii femeilor cu cancer la sân.

Un film înscris la festival

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …