Treceți la conținutul principal

Vâlcea în imagini din 1901 - Albumul General al României

   Albumul General al României, lucrarea ce cuprinde 300 de imagini, a fost structurată în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.
    Autorul imaginilor este Alexandru Antoniu (1860-1925), fotograf care şi-a desfăşurat activitatea în Bucureşti în perioada 1890-1925. În anul 1900, acesta a fost recompensat cu medalia de bronz la Expoziţia universală de la Paris pentru Albumul General al României, publicând, aşa cum arată criticul de artă, Adrian Silvan Ionescu, în studiul, „Fotografi în România. 1840-1940”, alte două albume de mare interes: în 1906 Expoziţia Generală Română 1906 (dedicat M.S. Regelui Carol I, cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie), şi în 1910, Din Bucuresci.

    Judeţul Vâlcea este prezentat în ambele părţi - mânăstirile, oraşele dar şi peisajele frumoase au fost imortalizate în fotografii, precum şi în descrieri succinte. Imaginile vor fi însoţite şi de descrierea acestora (am păstrat textul aşa cum a apărut în album), pentru avea o imagine cât mai completă a atmosferei de început de secol XIX, în judeţul nostru.  


       
 Mănăstirea Arnota, judeţul Vâlcea

     Fundată de Matei Basarab la anul 1626. Se află situată pe vîrful muntelui de lăngă mănăstirea Bristrita, avănd în vale o vedere de toată frumuseţea. În biserică se află mormîntul lui Matei Basarab mort la 1654, făcut din marmoră albă, pe care se presintă în relief marca ţărei; de asemenea e şi mormîntul lui jupân Danciul, tatăl lui Matei Basarab.
      Casele actuale sunt clădite sub domnia lui Barbu Dimitrie Ştirbei la 1852, spre a servi de închisoare pentru boerii cei nesupuşi domniei. Biserica e înzestrată cu multe odore preţiose forte vechi. E administrată de un preot îngrijitor.


    
       Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea 

    Fundată de Banul Barbu Craiovescu (Basarab) la anul 1494, aşezată intr'o posiţie încăntătore la gura părăului Bistriciora, are la spatele ei un mumte măreţ în virful căruia se află m-rea Arnota. Această mănăstire în anul 1845 fiind în ruină, Domnul ţerei Gheorghe Bibescu a refăcut'o precum este astă-di şi s'a sfinţit de părintele Mitropolit Nifon la 15 August 1855, în presenţa Domnului şi a Domnei Ştirbei.
     În biserică sunt mai multe odore vechi şi scumpe, precum şi moştele sf. Grigore Decapolitul aflate intr'un frumos sicriu de argint făcut de Domnul Constantin Şerban Basarab cu soţia sa Domna Balaşa.
     Biserica mică, numită Bolniţa, e forte veche şi are o uşă artistic sculptată. M-rea se administrează de un preot îngrijitor. În palatele inconjurătoare instalată şcoala de sub-Ofiţeri. 





    Mănăstirea Cozia, judeţul Vâlcea

     Fundată de Nlircea cel Bătrăn la anul 1386. Este situată pe marginea Oltului, avănd o posiţiune pitorească. A fost una din cele mai importante mănăstiri din Muntenia.
     În biserica mare se află mormîntul lui Mircea cel Bătrăn, şi alăturea a monachei Teofana muma lui Nliltai Viteazul. Mai sus pe un mic deal e biserica Bolniţa, făcută de Petru Vodă Cerel; această biserică e lucrată din cărămidă simplă in stil bizantin.
Odorele forte vechi şi bogate au fost luate şi depuse în museul de antichităţi din Bucuresci. Asta-di se administrează de un preot.



       Mănăstirea Cetătuia, judeţul Vălcea 

     Fundată de Mitropolitul Teodosie la anul 1680 ca schit al Mitropoliei, se află lăngă oraşul Rîmnicul-Vâlcea pe culmea unui deal. Legenda zice, că în această biserică a fost prins şi ucis Radu cel Frumos. Adi se administrează de un preot.


                                               Schitul Cornetu, judetul Vâlcea

    Fundat la anul 1666 de Mareş Băjescu Vel-Vornic şi Maria soţia sa, în timpul domniei lui Radu Leon Voevod. Este situat pe marginea Oltului. În zidul m-rei  află nişte găuri, în care Ruşii au aşezat tunuri la 1848.
     Domnul Grigore Tocilescu a găsit peste Olt, în dreptul acestei m-ri, ruinele unui castru roman şi urmele oraşului Buridava.



                                               Episcopia de Rîmnic şi Noul-Severin
   
     Se află în oraşul Rîmnicul-Vălcea, înfiinţată în anii 1500 - 1507, pe timpul lui Ruda V cel Mare Domnul Munteniei, fiind Mitropolit părintele Nifon şi avănd primul Episcop al ei pe Mihail. Această Episcopie s'a făcut după desfiinţarea Mitropoliei din Severin. 
    Intre anii 1847-1856, reşedinţa EpiscopieI a fost strămutată la Craiova din causa focului, iar la 1856 Episcopul Calinic reîntemeiază Episcopia în RImnic. Astă-di are un palat frumos, reşedinta P. S. S. Episcopului, făcut prin stărniuţa regretatului fost Episcop Ghenadie Enăceanu, un iubitor al monumentelor. 


                                  
                                           Mănăstirea Orezu, judetul Vălcea

      Fundată de Constantin Brăncoveanul la anul 1692, se află la un ceas depărtare de târgul Orezul. În biserică e mormÎntul fiicel lui Brăncoveanu, numită Smaranda. Pe pereţi sunt zugrăvite portretele domnilor  Constantin Basarab, Domna Maria şi ale fiilor lor: Constantin, Radu, Stefan şi Matei.
    Trapeza mănăstirei e artistic lucrată, fiecare stălp avănd un alt gen de sculptură. Mănăstirea e locuită dc vre-o 45 călugăriţe, este în bună stare. În partea stăngă a mănăstirei se află instalat spitalul judeţean.


     Aceste imagini au fost cuprinse în prima parte a Albumulului General al României şi voi publica alte imagini inedite din Judeţul Vâlcea, din partea a II-a a Albumului, într-o postare viitoare.







Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …