Gravurile lui Lancelot - Vâlcea la 1860 (partea I - De la Argeș la Cozia)

  Dieudonne Auguste Lancelot face parte din pleiada de artişti francezi din secolele XVIII – XIX care a lăsat desene, schiţe, acuarele ca părţi ale unor albume de călătorie documentând Răsăritul exotic. Lucrările lui fac parte din patrimoniul european de sorginte preromantică şi romantică. Ajunge înainte de anul 1860 în ţinuturile româneşti însoţindu-l pe istoricul francez Durrnny preocupat de războiul Crimeei. Artistul descrie şi vizualizează realităţi româneşti în relatarea sa De Paris a Bucarest, publicată în „Tour de Monde", apărut în 1865 la Paris.

   Profitând de invitaţia prinţului Brâncoveanu, care s-a dovedit a fi mare filantrop, ctitor şi reparator de biserici, Lancelot porneşte spre Oltenia.Deşi bogat în peripeţii, drumul de la Curtea de Argeș spre Cozia, prin Jiblea îl impresionează.

Masa lui Traian

   Natură tării noastre îl încânta şi, că să o explice, are expresii din care se vede că a priceput-o cu adevărat: «Ceea ce da mai ales un caracter sublim peisajelor din acest ţinut şi la această altitudine, e faptul că nimic nu te distrage de la contemplarea naturii. . . . Pe tot întinsul ţării desfăşurat înaintea noastră, cât ochiul poate vedea şi urechea auzi, nici un sgomot, nici o formă, nu amintesc civilizaţia şi pe omul de acum».

Sosirea la Cozia

   Inteligent, tânăr, educat, tânărul francez  s-a dovedit foarte interesat de tot ce vede,relatând  într-un stil curgător, bogat în imagini, uneori cu multă simpatie toate evenimentele trăite

   Suntem alături de el tot timpul călătoriei, ne minunăm de claritatea viziunii sale, asistăm la scene cormice, la întâmplări neplăcute, dar primite cu bonomie şi humor, şi la tot pasul trebuie sá mărturisim că, ceea ce ni se prezintă este cu adevărat românesc.

Mănăstirea Cozia

  Mănăstirea mândră are de o mină inospitalieră.La zgomotul răului totdeauna mănios, la singurätatea şi sălbăticia peisajului de munte, se adaugă aceastä notă sinistră pentru a marl. neplăcerea călătorilor, relatează Lancelot.
 

Mănăstirea Cozia (interior)

    După o scurtă vizită la masă lui Traian,acompaniat de un călugăr «mândru de naţionalitatea sa şi posedând un respect admirabil al tradiţiilor , povestind cu multe digresiuni istorice şi cu citate de la Dosoftei, mitropolitul Moldovei», Lancelot porneşte spre Râmnic. Cu această ocazie ne vorbeşte de aurul şi de sarea din munţii noştri și de măreția acestora. 

Intrarea în Râmnicu Vâlcea

Sursa - Tour de Monde,1865