ALBINA -aprilie 1914
In
satele din Sărand (Munţii apuseni), se adună feciorii de Sâmbăta Paştelor, se
duc la pădure după butuci, aduc câteva care cu butuci şi le descarcă în
cimitir. De cu seară, feciorii fac foc în cimitir, care foc nu se stânge în
cele trei zile ale Paştelor. Toţi oamenii stau afară, în curtea bisericii, până
vine preotul, şi atunci intră cu toţii in biserică. După sf. liturghie, se dau
« Paşti » (datină generală la Românii din Muntenia şi Ardeal); cel care ia «
Paşti », dă un ou roşu (Şezătoarea, XVIII, p. 119).
Luminatorul - aprilie 1911, Râmnicu Vâlcea
Pretutindeni,
la Români, acei ce se duc la Inviere, se spală cu apă proaspătă în care s'a pus
măcar un ou roşu şi câţiva bani de aur sau de argint. Oul roşu însemnează ca să
fie uşori şi sănătoşi ca oul, iar banii, ca să li meargă bine peste tot anul,
şi să fie curaţi ca argintul sau ca aurul. Aceasta se face şi în ziva de Paşti,
înainte de a merge la biserică (Bucovina)
UNIVERSUL LITERAR - martie 1913
Pasca
la sfinţit se duce intr'un şervet curat, intr'o coşarcă sau pe o tablă,
puindu-se două paşte: cea cu cruce, care se aduce înapoi acasă, şi una fără
cruce; aceasta se lasă preotului, şi mai pune o bucată de slănină şi patru ouă
roşii (Voronca, Datine, p. 341)
La Inviere bisericile Ţării Oaşului sunt pline
de coşuri cu alimente: pască, colaci, cârnaţi, miei, şuncă, ouă. Le aduc
bărbaţii pe umăr, ca să le sfinţească preotul. Pe la Magarova, Bitolia, şi în
alte părţi, femeile duc ouă roşii la biserică, de Paşti, la Inviere şi la a
doua Inviere, dumineca.
UNIVERSUL LITERAR - aprilie 1910
Din
ouăle pe care le sfinţeşte preotul, se dau câteva preo-tului, şi restul se
aduce acasă (Marian, Sărb., III, 45). Tot creştinul e dator să dea preotului si
altor prieteni şi rubedenii, câte un ou roşu în ziua de Paşti, zicându-i: «
Hristos a înviat », şi cel ce primeşte e dator să răspundă: « Ade-vărat a
inviat » (Bălăşel, Şezătoarea, XVII, 2i).
Sosind acasă, dela Inviere, se pun cu toţii la
masă, gustând întăi din pască, şi apoi ciocnesc ouă roşii (Marian, Sărb., III,
46). Când încep a mânca, de Paşti, încep întâi cu oul, şi cioc-nesc mai întăi
bărbatul cu femeia, apoi părinţii cu copiii, zicând la ciocnit: « Hristos a
înviat », « Adevărat că a înviat ».
ADEVĂRUL - aprilie 1933
Se
crede că acel ce strică oul celuilalt, e mai tare (Voronca, Datine, 424) Să nu
mănânci ouă roşii în cele trei zile ale Paştelor (Jorăşti, Covurluiu), sau
măcar în ziua de 'ntăi (Tuţcani, Covurluiu; Schineni, Tutova. Pamfile,
Agricultura, 122). Unii nu mâncă ouă roşii în ziua întăia a Paştelor, că-i rău
de buboaie (Vrancea : Hârnea, p. 20).
Rar
cine mănâncă ouă roşii în zică de Paşti, şi mai ales în Moldova şi Banat,
crezându-se că celui ce rnânâncă i se fac buboaie pe corp (Marian, Sărb., III,
tot). In Mihalcea (Bucovina) se spune că de Paşti să nu mânânci ou împestrit
întâi, căci vezi şerpi peste an, aşa cum stă scri-soarea încolăcită (Voronca,
Datine, 422).
REALITATEA ILUSTRATĂ - aprilie 1928
Ouă roșii nu se mănâncă în ziua de Paşti, până
ce nu s'a împărţit pomana morților. Altcum pomana nu e primită (Banat:
Novacoviciu, III, 19). In ziua de Paşti, după ce te-ai împărtăşit, sau ai luat
Paşti, mânânci întâi ou roşu, apoi iei alte mâncări (Bălăşel, Şez., XVII, 21).
E bine ca ouăle pe care le mânânci în ziva de
Pani, să fie nesărate; altfel se vor roşi (pârli) mânile (Muscel: Codin, Sărb.,
55). E bine ca pe cel întăi ou ce mânânci în ziva de Paşti, să-1 mânânci cu
găoci cu tot, căci vei fi tare, sănătos şi viteaz peste an (Bălăşel, Şez.,
XVII, 2z). In ziua de Paşte e bine ca copiii, după ce « şi-au deslegat gura cu
ouă », să mânânce — dacă au peşte rămas, fie de pe la Florii, fie de pe la
Blagoveştenii (Muscel: Codin, Sărb., 55)
FOAIA POPULARĂ - aprilie 1899
Oul roşu cu care te-ai împărtăşit în ziua de
Paşti, îl păstrezi peste an, şi dacă în cursul anului se va sparge şi va face
viermi, e semn că vei fi cu noroc. Dacă, din contra, se păstrează bine, e semn
că vei fi sec de noroc (Bălăşel, Şez., XVII, 22). In ziua de Paşti se împart
numai ouă roşii, şi nu la capul morţilor, ci prin curtea bisericii
(Păuşeşti-Otărău, Vâlcea; com. de d-l G. G. Fierescu).
FURNICA - aprilie 1914
Spun
bătrânii că înainte vreme era obiceiul ca în ziua de Paşti să se împartă numai
ouă încondeiate. Azi rar se mai văd ouă de acestea, prin 10-I5 comuni împrejur.
Chiar in restul judeţului nu e nicio comună să exceleze. Aproape în fiecare se
găsesc câteva babe care să încondeieze.
UNIVERSUL LITERAR - martie 1912
ALBINA -aprilie 1914
REALITATEA ILUSTRATĂ - aprilie 1938
Comentarii
Trimiteți un comentariu