Treceți la conținutul principal

Ziua naţională a Sloveniei 25 iunie

Secţia de carte în limbi străine
Prezintă

Proiectul ,,Zilele naţionale ale ţărilor membre UE” ce are drept scop cunoaşterea şi promovarea culturii şi tradiţiilor din ţările Uniunii Europene.

Slovenia

Anul aderării la UE: 2004
Capitala: Ljubljana
Suprafaţa totală: 20 273 km²
Populaţia: 2 milioane
Moneda: face parte din zona euro din 2007 (€)
Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 2007


Una dintre cele şase republici care au format Iugoslavia, Slovenia zilelor noastre a devenit independentă în 1991, odată cu destrămarea Iugoslaviei. Ţările cu care se învecinează sunt Italia, Austria, Ungaria şi Croaţia.
Slovenia se află la confluenţa a patru mari regiuni geografice europene: Munţii Alpi, Alpii Dinarici, Câmpia Panonică şi Marea Mediterană. Ţara este predominant muntoasă, slovenii fiind renumiţi pentru pasiunea lor pentru schi şi drumeţii. Drapelul naţional înfăţişează muntele Triglav, cel mai înalt munte din Slovenia – 2864 metri.
În trecut, Slovenia a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar. Capitala Ljubljana a fost fondată în epoca romană. Universitatea sa, cu peste 50 000 de studenţi, contribuie la bogata viaţă culturală a oraşului. Principalele activităţi industriale includ producţia de piese de schimb pentru autovehicule, producţia de dispozitive electronice şi aparatură electrică, de produse chimice, metalice şi textile, precum şi producţia de mobilă.
Punctele de atracţie turistică cele mai cunoscute includ peşterile de la Postojna, cu un decor spectaculos de stalactite şi stalagmite. Desenele de pe pereţi arată că primii turişti au vizitat peşterile în 1213.
Bucătăria slovenă este puternic influenţată de cea a ţărilor vecine. Astfel, Strudelşi Wiener schnitzel provin din Austria, risotto şi ravioli din Italia, iar gulaşul din Ungaria. Potica este o prăjitură tradiţională slovenă, preparată prin rularea unui strat de aluat acoperit cu nucă.

Printre personalităţile slovene se numără fizicianul Jožef Stefan, lingvistul Franc Miklošič şi arhitectul Jože Plečnik.

                                         


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Primul Război Mondial pe Valea Oltului - imagini de arhivă

Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „deschiderea drumului peste munți spre Bu…