Treceți la conținutul principal

ZIUA NAŢIONALĂ A LETONIEI - 18 NOIEMBRIE

     Letonia                                       

Anul aderării la UE: 2004
Capitala: Riga
Suprafaţa totală: 65 000 km²
Populaţia: 2,3 milioane
Moneda: face parte din zona euro din 2014 (€)
Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 2007

Letonia şi-a recâştigat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1991. Situată pe ţărmul Mării Baltice, este o ţară cu altitudini joase, acoperită pe arii extinse de păduri care oferă materia primă pentru industria construcţiilor şi a hârtiei.
 
Mediul înconjurător abundă în floră şi faună sălbatică. Economia Letoniei produce bunuri de larg consum, textile, unelte şi utilaje. Ţara reprezintă o atracţie pentru turiştii din întreaga Europă.
Populaţia este în proporţie de 59% de origine letonă şi de 29% de origine rusă. Peste o treime din cetăţenii acestui stat locuiesc în Riga. Fondată în 1201, capitala letonă este cel mai mare oraş din cele trei state baltice, având circa 730 000 de locuitori. Statuia Libertăţii din Riga măsoară 43 de metri şi este unul dintre cele mai înalte monumente din Europa.

Parlamentul unicameral leton (Saeima) are 100 de membri, aleşi prin vot popular direct pentru un mandat de patru ani. Preşedintele este ales de către Parlament, o dată la patru ani.
Printre personalităţile letone se numără pictorul expresionist Mark Rothko şi compozitorul contemporan Peteris Vasks.

Bucătăria letonă se distinge prin specialităţi precum spe ķa pīrādziņi (plăcintă cu slănină) sau supa rece cu smântână.
        Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Letonia:
Centrul vechi istoric din Riga (1997)
Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Letoniei) (2005)

PREZENTARE VIDEO LETONIA



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Primul Război Mondial pe Valea Oltului - imagini de arhivă

Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „deschiderea drumului peste munți spre Bu…