Treceți la conținutul principal

Ziua naţională a Danemarcei - 5 iunie

NUMELE OFICIAL: KONGERIGENT DANEMARK ( Regatul danemarcei).

ORGANIZAREA DE STAT : Monarhie constitutionala, regat ereditar  potrivit Constitutiei din 5.6.1953 Seful statului ( regina ) : Margrethe II( 15.1.1972; n.16.4.1940.);
MONEDA: 1 Krone ( koroana; K)
LIMBA OFICIALA: Daneza , limba indo –europeana, apartinand grupuluilimbilor nord-germanice 
( scandinave); este limba scandinava care s-adetasat cel mai mult de fondul originar nord- germanic .
CAPITALA: Copenhaga, situata in partea centrala a tarii, pe insulaSjaelland si pe insula Amager. Suprafata : 120,3 km; 490587 loc. Modestsat pescaresc recunoscut oras 1254 , devine in 1443 capitala regatuluidanez ( in locul orasului Roskilde ), apoi in secolele urmatoare, unul din principalele porturi ale Scandinaviei. Fiind in acelasi timp si cel mai mare centru economic, capitala concentreaza aproape 50 % din industria tarii; nodimportant in Europa de nord- vest pentru circulatia terestra, maritima siaeriana.Cele mai renumite monumente din Copenhaga : Holm ensKirke,Vor Frue Kirke, palatul Amalienborg, mica sirena, palatulChristiansborg.

CONDITII NATURALE : Relieful este dat de o campie valurita , puternicmarcata de urmele glaciatiei cuaternare. In centrul Pen.Iutlanda acumularilemorenice, formeaza o serie de coline orientate N- S. Depr. joase si umede,numite” kame”, vaile largi presarate cu numeroase lacuri si mlastini, tarmulde V. cu dune de nisip albe si lagune, fiordurile din N. tarii.
CLIMA:Temperat – oceanica, cu veri ploioase si racoroase si ierni reci; precipitatiile aduse de vanturile de V. sunt mai bogate in SV Pen. Iutlanda.

POPULATIA:(1984): 5.141.000 loc., densitate 119.4 loc./km2, pop. urbana85.0 % (1982);
ECONOMIA: Tara cu ec. puternic dezvoltata, desi lipsita de resurse desubsol notabile ( in sectorul danez al Marii Nordului se extrage petrol, iar inPen. Iutlanda se valorifica zacaminte de gaze naturale.


TURISM : 16231862 turisti (1976) ; Principalele zone sau obiective : ins.Sjaelland cu Copenhaga (cca. 9 mil. Vizitatori/an, 116 hoteluri ), Trellleborg ( otabara fortificata a vikingilor ), Kalundborg (catedrala, 117), Helsinge=Elsinore(Castelul Kronborg ), Frederiksborg ( Muzeul de istorie nationala a D.),Pen.Itlanda cu celebrele pietre runice de la Jelling, orasele Arhus, Alberg si plaje cunisip fin- zona dinamica a turismului estival in ultimii ani- ins. Fyn cu Odense sicastelul Egeskov, ins. Bornholm, ins. Mon cu un remarcabil microrelief pe creta

CULTURA: Poveștile lui Hans Christian Andersen (1805–1875), eseurile filosofice ale lui Søren Kierkegaard (1813–1855), povestirile lui Karen Blixen (sub pseudonimul Isak Dinesen), (1885–1962), piesele de teatru ale lui Ludvig Holberg (1684–1754), autorii moderni cum ar fi Herman Bang și laureatul Premiului Nobel Henrik Pontoppidan, precum și poezia densă și aforistică a lui Piet Hein (1905–1996), au adus țări recunoaștere internațională.

Prezentare video Danemarca

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Râmnicul de odinioară - Piața

"Umorul, gluma, ironia, plăcerea de a lua pe alţii în deriziune sînt trăsături recunoscute poporului român. La piaţă, aceste trăsături ies la iveală cu o bucurie crudă, cu o dezlănţuită poftă şi fervoare. Îmi amintesc de piaţa oraşului de odinioară, pe care o străbăteam în lung şi în lat de cîte ori mă trimiteau părinţii după cumpărături. Atracţia ei asupra mea era incontestabilă. În piaţă timpul dispărea, fiind înlocuit cu animaţia, cu forfota necontenită, cu febrilitatea oamenilor. Comportamentul individului e altul în piaţă decît aiurea, pe stradă sau într-o grădină publică.
Piaţă la Râmnicu Vâlcea -Amedeo Preziosi, 29 June 1869
E inutil şi aproape indecent să amintesc de bogăţia şi ieftinătatea pieţii de altădată, ce aparţine parcă unei epoci fabuloase, preistorice. De altminteri, mi-am propus să scriu îndeosebi despre mentalitatea oamenilor de odinioară; aceştia se întîlneau în piaţă nu numai ca să cumpere de-ale mîncării, dar şi să converseze, să facă pronosticuri asupr…

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Brazilia

Multe tradiții braziliene de Crăciun provin din Portugalia (Brazilia a fost timp de mulți ani sub dominație portugheză). Scena nașterii domnului, cunoscută sub numele de Presepio, este foarte populară și este prezentă în biserici și  în case pe tot parcursul lunii  decembrie. Colindele de Crăciun precum Os Pastores (Păstorii), la fel ca piesele din Mexic, sunt de asemenea foarte populare. În versiunile braziliene ale piesei, există, în mod tradițional, o ciobăniță și o femeie care încearcă să fure copilul Isus!

Cei mai mulți oameni, în special catolicii, merg la o slujbă  la miezul nopții Missa do Gallo ,care se termină, în mod normal, aproximativ la ora unu noaptea. Missa do Gallo este urmată, adesea, de focuri de artificii. În Brazilia, Moș Crăciun se numește Noel Papai & Bom Velhinho (Good Old Man). Multe obiceiuri de Crăciun sunt similare cu cele din SUA sau Marea Britanie, chiar dacă este vară și foarte cald in timpul  Crăciunului în Brazilia iar mulți oamenii merg la plajă.



Cel…