Treceți la conținutul principal

OPEN ACCESS - ACCES DESHIS

       OPEN ACCESS (ACCES DESCHIS) reprezintă accesul online, gratuit, imediat şi fără de restricţii la resursele ştiințifice şi didactice în versiune integrală (full-text), oferind posibilitate utilizatorilor atât de a citi, descărca, copia şi utiliza aceste resurse în orice scop permis, fără bariere financiare, legale sau tehnice, cât şi de a afişa public şi distribui propriile lucrări.
     Accesul deschis la informaţia ştiinţifică s-a dezvoltat ca un efect al publicării rezultatelor cercetărilor finanţate din bani publici.
        Accesul deschis nu anulează drepturile de autor.


       
Beneficiile accesului deschis
        Un câştig semnificativ îl constituie punerea la dispoziţie a cercetării şi a rezultatelor de cercetare fără bariere financiare, legale şi tehnice privind accesul. Cercetătorii beneficiază de o vizibilitate crescută, o creştere în utilizarea și impactul operei lor.
        Accesul deschis ajută la afişarea eforturilor de cercetare ale instituţiei. În cazul editurilor, accesul deschis aduce o vizibilitate maximă, creşte numărul cititorilor și impactul asupra conţinutului; acest lucru însemnând că este oferit un serviciu îmbunătățit pentru diseminarea cercetării.


        Pentru început prezentăm Directory of Open Access Journals lansat în 2003 la Universitatea Lund, Suedia, oferind la inaugurare accesul deschis la 300 reviste de specialitate, ajungând  astăzi la  mai mult de 10000 periodice, ce acoperă toate domeniile : ştiinţă, tehnologie, medicina, ştiinţe sociale şi umaniste.

     Se apasă direct pe domeniul dorit şi se va afişa numărul de periodice si numărul de articole existent din tematica respectivă, după care se poate restrânge căutarea pe subiecte.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului. Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.      Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.    Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petr

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

       Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în   așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a   fi problematic în mod special   pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți   atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917  Tranșeu Carpinis 1917         În ca

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Finlanda

Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în lume – Finlanda        Crăciunul este în Finlanda cea mai mare sărbătoare a anului.     Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat.      După¬amiaza, finlandezii se duc la saună şi apoi întreaga familie se adună în jurul mesei şi aşteaptă vizita lui Moş Crăciun. Cina festivă este compusă, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur, friptură de porc, de pui, legume fierte, prăjituri şi fructe. După masă, toată lumea merge la mormintele rudelor.        Potrivit tradiţiei finlandeze, Sfântul Toma este cel care aduce Crăciunul, la 21 dece