Treceți la conținutul principal

Earth Day – April 22 (Ziua Pământului - 22 aprilie)

This Earth Day, let’s get really big stuff done for our planet.

The movement continues.

       We are now entering the 46th year of a movement that continues to inspire, challenge ideas, ignite passion, and motivate people to action.
        In 1970, the year of our first Earth Day, the movement gave voice to an emerging consciousness, channeling human energy toward environmental issues. Forty-six years later, we continue to lead with groundbreaking ideas and by the power of our example.


       And so it begins. Today. Right here and right now. Earth Day is more than just a single day — April 22, 2016. It’s bigger than attending a rally and taking a stand.
        This Earth Day and beyond, let’s make big stuff happen. Let’s plant 7.8 billion trees for the Earth. Let’s divest from fossil fuels and make cities 100% renewable. Let’s take the momentum from the Paris Climate Summit and build on it.


ZIUA PAMANTULUI

        Marcata pentru prima data in 1970, Ziua Plantei Pamant a fost initiata de senatorul american Gaylord Nelson si celebrata, initial, doar pe teritoriul SUA. Din 1990, datorita eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, Ziua Planetei Pamant a inceput sa fie organizata la nivel international, in peste 140 de tari.
        La randul ei, Ziua Internationala a Mamei-Pamant este marcata de catre toate statele membre ale Natiunilor Unite, fiind o initiativa ONU concretizata prin Rezolutia 63/278, in 2009. "Mama-Pamant" este un concept antic comun in mai multe limbi si culturi, recunoscand legatura noastra cu planeta care sustine si ne hraneste. Aceasta zi nu inlocuieste celebrarea Zilei Plantei Pamant, prin ea se doreste o subliniere a importantei pe care trebuie sa o acordam planetei noastre. In unele parti ale globului pamantesc, ziua dedicata acestuia se marcheaza in luna martie odata cu echinoctiul de primavara.

        In 2016, zilele dedicate Pamantului au obiective comune pornind de la tema "Arbori pentru Pamant", sugestiva pentru misiunea de a largi si diversifica miscarea pentru mediu, la nivel mondial, potrivit site-urilor earthday.org. / un.org. Intre obiective se afla si mobilizarea mai eficienta pentru a construi un mediu sanatos, durabil, prin combaterea schimbarilor climatice.
       Tema din acest an pregateste atingerea obiectivului de plantare a 7,8 miliarde de copaci in urmatorii cinci ani, cand aniversarea planetei ajunge la a 50-a editie. Actiunea de plantare a copacilor a fost demarata avandu-se in vedere faptul ca acestia ajuta la combaterea schimbarilor climatice. Ei absorb CO2 in exces si substantele daunatoare din atmosfera. Copacii ne ajuta sa respiram un aer curat si contracareaza pierderea speciilor.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …