Treceți la conținutul principal

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, 1944).
Dealul Capela a fost în vechime acoperit în întregime de copaci, dar, în timp, a fost defrișat ajungand porumbiște si apoi țarc de stâne și abia în 1898 s-a trecut la reîmpadurirea masivă a dealului, fiind plantați brazi, pini, salcâmi.


      Exista și o latură mai întunecată a istoriei Capelei. În timpul Războiului de Independență (1877), pe Dealul Capela a fost facută o gropnița pentru prizonieri turci cartiruiți în Râmnic. Se pare ca aceștia au fost răpuși de o molimă ciudată, rămasă necunoscută până în prezent și au fost îngropați pe deal.
Până la jumatatea sec. al XIX-lea, pe crestele Capelei erau drumuri de care, pe unde se transportau tocmai de la Priba, lemnele necesare orașului.



       Un alt lucru despre care nu mulți râmniceni știu, este că pe Dealul Capela a exista și un foișor de foc. Foișoarele de foc aveau rolul de a adaposti un pompier care, de la înălțime, supraveghea orasul, pentru a vedea dacă undeva pe cuprinsul său a izbucnit un foc. Dacă observa într-un colț al orașului flăcări anunța unitate de pompieri, care se afla în apropiere, iar aceștia porneau imediat spre incendiu.
Iată cum i se înfățișa panorama Ramnicului unei persoane care se urca în foișor:

      În perioada interbelică dealul a fost amenajat din punct de vedere turistic, devenind loc preferat pentru plimbări la inceput, iar mai apoi chiar pentru distractii.

      Dealul Capela din Rm.Vâlcea ascunde multe poveşti, iar curbele deosebit de periculoase parcă sunt dovada că aici, cu mulţi ani în urmă, zeci de ştrengari se dădeau cu bobul.
Din păcate, numai urmele au mai rămas şi ...poveştile. Una dintre acestea începe în anul 1920 atunci cînd s-au demarat lucrările la prima pistă de bob din România. Nu localnicii au fost cu această idee, ci însuşi căpitanul Pleşoianu care, ajuns în zonă, şi-a dat seama de potenţialul turistic.



      În doi ani de zile, pista a fost gata, astfel încât pe cei 3450 de metri ai săi, zeci de iubitori ai acestui sport de iarnă s-au bucurat în iernile geroase. Din Piatra Boului, după cum a fost denumit vârful dealului Capela, s-au perindat numeroase persoane pe pista, care în acei ani, ajungea până în dreptul Sălii Sporturilor de astăzi.
În acea vreme pista era îngheţată cu apă provenită de la butoaiele conacului Jienilor, aflat la poalele pistei. Acestea erau duse în vârful Dealului Capela cu două perechi de boi, însă pe o variantă ocolitoare. De acolo, de sus, se descărcau butoaiele şi se dădea drumul la apă pentru ca pista să fie numai bună pentru a-şi întâmpina iubitorii sportului de iarnă.


   Între 12 și 15 februarie 1923 pe Dealul Capela s-au desfășurat Campionatele Naționale de Bob și săniuțe.
Bucuria de a se da cu bobul pe prima pistă de gen din România a fost ştirbită pasionaţilor acestui sport în anul 1967, an care a coincis şi cu ultima cursă organizată pe dealul Capela, după care pista a şi fost închisă.







Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O nouă serie de cursuri gratuite de limbi străine

Secția de carte în limbi străineorganizează cursuri de limbi străine (spaniolă,  italiană, franceză) . Cursurile sunt organizate de Secția de carte în limbi străine în parteneriat cu Asociatia AIDE prin proiectului Euro Volunteers for Youth şi vorîncepe din 21 august 2018,după următorul program:


Cursurile  sunt gratuite  şi se adresează începătorilor. Vă rugăm să va înscrieţi la următoarele adrese, unde puteţi obţine informaţii suplimentare: Email              secțiadelimbistrăine@gmail.com        Telefon    0250/739221; 0350/401794interior 116     Facebook         https://www.facebook.com/limbi.straine.96sau direct la Secția de carte în limbi străine. Adresă: Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul" Râmnicu Vâlcea, Str. Carol I, nr. 26, Râmnicu Vâlcea.

Vâlcea în imagini din 1901 - Albumul General al României (partea a II-a)

Partea a II-a a Albumului General al României cuprinde peste 100 de fotografii ale unor monumente şi clădiri istorice, mănăstiri şi biserici vechi, dar şi imagini ale celor mai cunoscute oraşe din România.    Desigur, nu puteau să lipsească oraşul Râmnicu Vâlcea, Băile Câlimăneşti, Mănăstirea Cozia sau locuri de legendă şi istorie precum Masa lui Traian.      Informaţiile despre locurile prezentate nu mai sunt de actualitate sau poate chiar nu le mai putem considera corecte (de exemplu de unde provine numele oraşului Râmnicu Vâlcea) ci sunt redate exact cum au apărut în acest album.     Reamintesc că Albumul General al României a fost structurat în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.         Autorul imaginilor este fotograful Alexandru Antoniu (1860-1925).


                …

Vâlcea în imagini din 1901 - Albumul General al României

Albumul General al României, lucrarea ce cuprinde 300 de imagini, a fost structurată în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.
    Autorul imaginilor este Alexandru Antoniu (1860-1925), fotograf care şi-a desfăşurat activitatea în Bucureşti în perioada 1890-1925. În anul 1900, acesta a fost recompensat cu medalia de bronz la Expoziţia universală de la Paris pentru Albumul General al României, publicând, aşa cum arată criticul de artă, Adrian Silvan Ionescu, în studiul, „Fotografi în România. 1840-1940”, alte două albume de mare interes: în 1906 Expoziţia Generală Română 1906 (dedicat M.S. Regelui Carol I, cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie), şi în 1910, Din Bucuresci.
    Judeţul Vâlcea este prezentat în ambele părţi - mânăstirile, oraşele dar şi peisajele frumoase a…