Vâlcea la 1860 în gravurile lui Auguste Lancelot

Vâlcea la 1860 în gravurile lui Auguste Lancelot - partea a II-a

Continuăm călătoria prin Vâlcea anului 1860, alături de pictorul francez Dieudonne Auguste Lancelot, care a imortalizat locurile vizitate atât în gravuri cât şi în cuvinte - povestirea sa având un farmec aparte, în care se îmbină descrierea cu numerose consideraţii şi impresii personale (am încercat să păstrez parfumul vorbirii de acum 150 de ani).
Râmnicul are case pretenţioase, alături de colibe din lemn, «comune oraşelor românesti». Odată mai mult călătorul francez simte lupta dintre vechile tradiţii şi ideile moderne, care «ne îndeamnă să ne îndreptăm spre capătul cel mai rău al progresului: strălucitorul, înaintea convenabilului; luxul, înaintea ordinei»

Regiunea dealurilor,cu liniile lor armonioase,cu vegetaţia splendidă, cu vii şi pomii fructiferi, îi incântä.Se opreşte mai întâi la Mănăstirea Dintr-un Lemn, o biserică modestă, în mijlocul unui cimitir, plin de cruci sculptate şi zugrăvite.

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Cimitirul Mănăstirii Dintr-un Lemn

De aici merge la Surpatele, unde calugăriţele, meştere în pregătirea dulceţilor, îi fac un întreg curs despre ele. Iar ţăranii văzuţi în colibele sărăcăcioase, îi dau pretextul să ne prezinte părerea sa despre aceştia, probabil atras de temperarnentul, însuşirile fizice, pasiunile puternice ale românilor, la fel ca pe mulţi alţi romantici ai secolulului al XIX-lea.

Mănăstirea Surpatele

Pe lângă interesul pentru locuitorii satelor româneşti, predispoziţiile romantice îl mai fac atent şi la credinţele populare, superstiţiile, obiceiurile românilor, de care se ocupă pe larg în paginile următoare.

Hurezi este o etapă importantă a drumului. Ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, prin frumuseţea şi bogăţia ei, îl reţine mai multà vreme pe călător. Că musafir al prinţului el este găzduit chiar în apartamentele private şi este tratat cu aceleaşi onoruri şi ceremonial că şi acesta. Pictor el însuşi, Lancelot se interesează mult de un calugăr zugrav şi de meşteşugul acestuia în a picta bisericile şi de a prezentat atât de multe detalii.

Mănăstirea Hurezi

Egumenul Mănăstirii Hurezi

Mai multe amănunte din paginile următoare, sunt dedicate descrierii Cheilor Bistriţei şi a frumuseţilor naturii înconjurătoare Mănăstirii Bistriţa. Vorbind de Bistriţa, el redevine artist, admirând arhitectură acestei mănastiri, dar şi pictura ce înfăţişează mai mulţi domnitori Vizitează apoi Arnota, Polovraci, după care se îndreaptă spre Târgu Jiu.