Continuăm călătoria
prin Vâlcea anului 1860, alături de pictorul francez Dieudonne Auguste Lancelot,
care a imortalizat locurile vizitate atât în gravuri cât şi în cuvinte -
povestirea sa având un farmec aparte, în care se îmbină descrierea cu numerose
consideraţii şi impresii personale (am încercat să păstrez parfumul vorbirii de
acum 150 de ani).
Râmnicul are case pretenţioase, alături de colibe din lemn, «comune oraşelor românesti». Odată mai mult călătorul francez simte lupta dintre vechile tradiţii şi ideile moderne, care «ne îndeamnă să ne îndreptăm spre capătul cel mai rău al progresului: strălucitorul, înaintea convenabilului; luxul, înaintea ordinei»
Râmnicul are case pretenţioase, alături de colibe din lemn, «comune oraşelor românesti». Odată mai mult călătorul francez simte lupta dintre vechile tradiţii şi ideile moderne, care «ne îndeamnă să ne îndreptăm spre capătul cel mai rău al progresului: strălucitorul, înaintea convenabilului; luxul, înaintea ordinei»
Regiunea dealurilor,cu liniile lor armonioase,cu
vegetaţia splendidă, cu vii şi pomii
fructiferi, îi incântä.Se opreşte mai întâi la Mănăstirea Dintr-un Lemn, o
biserică modestă, în mijlocul unui cimitir, plin de cruci sculptate şi
zugrăvite.
Mănăstirea Dintr-un Lemn
Cimitirul Mănăstirii Dintr-un Lemn
De aici merge la Surpatele, unde
calugăriţele, meştere în pregătirea dulceţilor, îi fac un întreg curs despre
ele. Iar ţăranii văzuţi în colibele sărăcăcioase, îi dau pretextul să ne prezinte
părerea sa despre aceştia, probabil atras de temperarnentul, însuşirile fizice,
pasiunile puternice ale românilor, la fel ca pe mulţi alţi romantici ai secolulului al XIX-lea.
Mănăstirea Surpatele
Pe lângă interesul pentru locuitorii
satelor româneşti, predispoziţiile romantice îl mai fac atent şi la credinţele
populare, superstiţiile, obiceiurile românilor, de care se ocupă pe larg în
paginile următoare.
Hurezi este o etapă importantă a
drumului. Ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, prin frumuseţea şi
bogăţia ei, îl reţine mai multà vreme pe călător. Că musafir al prinţului el este
găzduit chiar în apartamentele private şi este tratat cu aceleaşi onoruri şi
ceremonial că şi acesta. Pictor el însuşi, Lancelot se interesează mult de un
calugăr zugrav şi de meşteşugul acestuia în a picta bisericile şi de a
prezentat atât de multe detalii.
Mănăstirea Hurezi
Egumenul Mănăstirii Hurezi
Mai multe amănunte din paginile
următoare, sunt dedicate descrierii Cheilor
Bistriţei şi a frumuseţilor naturii înconjurătoare Mănăstirii Bistriţa. Vorbind
de Bistriţa, el redevine artist, admirând arhitectură acestei mănastiri, dar şi
pictura ce înfăţişează mai mulţi domnitori Vizitează apoi Arnota, Polovraci, după care se
îndreaptă spre Târgu Jiu.
Mănăstirea Bistriţa
Cheile Bistriţei
felicitari!
RăspundețiȘtergere