Treceți la conținutul principal

Vâlcea la 1860 în gravurile lui Auguste Lancelot - partea a II-a

   Continuăm călătoria prin Vâlcea anului 1860, alături de pictorul francez Dieudonne Auguste Lancelot, care a imortalizat locurile vizitate atât în gravuri cât şi în cuvinte - povestirea sa având un farmec aparte, în care se îmbină descrierea cu numerose consideraţii şi impresii personale (am încercat să păstrez parfumul vorbirii de acum 150 de ani).   
  Râmnicul are case pretenţioase, alături de colibe din lemn, «comune oraşelor românesti». Odată mai mult călătorul francez simte lupta dintre vechile tradiţii şi ideile moderne, care «ne îndeamnă să ne îndreptăm spre  capătul cel mai rău al progresului: strălucitorul, înaintea convenabilului; luxul, înaintea ordinei»
   Regiunea dealurilor,cu liniile lor armonioase,cu vegetaţia  splendidă, cu vii şi pomii fructiferi, îi incântä.Se opreşte mai întâi la Mănăstirea Dintr-un Lemn, o biserică modestă, în mijlocul unui cimitir, plin de cruci sculptate şi zugrăvite.


                                                    Mănăstirea Dintr-un Lemn

Cimitirul Mănăstirii Dintr-un Lemn

  De aici merge la Surpatele, unde calugăriţele, meştere în pregătirea dulceţilor, îi fac un întreg curs despre ele. Iar ţăranii văzuţi în colibele sărăcăcioase, îi dau pretextul să ne prezinte părerea sa despre aceştia, probabil atras de temperarnentul, însuşirile fizice, pasiunile puternice ale românilor, la fel ca pe mulţi alţi  romantici ai secolulului al XIX-lea.


Mănăstirea Surpatele

  Pe lângă interesul pentru locuitorii satelor româneşti, predispoziţiile romantice îl mai fac atent şi la credinţele populare, superstiţiile, obiceiurile românilor, de care se ocupă pe larg în paginile următoare.
  Hurezi este o etapă importantă a drumului. Ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu, prin frumuseţea şi bogăţia ei, îl reţine mai multà vreme pe călător. Că musafir al prinţului el este găzduit chiar în apartamentele private şi este tratat cu aceleaşi onoruri şi ceremonial că şi acesta. Pictor el însuşi, Lancelot se interesează mult de un calugăr zugrav şi de meşteşugul acestuia în a picta bisericile şi de a prezentat atât de multe detalii.
Mănăstirea Hurezi

Egumenul Mănăstirii Hurezi

  Mai multe amănunte din paginile următoare, sunt dedicate descrierii  Cheilor Bistriţei şi a frumuseţilor naturii înconjurătoare Mănăstirii Bistriţa. Vorbind de Bistriţa, el redevine artist, admirând arhitectură acestei mănastiri, dar şi pictura ce înfăţişează mai mulţi domnitori  Vizitează apoi Arnota, Polovraci, după care se îndreaptă spre Târgu Jiu.


Mănăstirea Bistriţa

Cheile Bistriţei


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …