Walter Whitman (n. 31 mai 1819 - d.
26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist și umanist
american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulți
pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este
văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanții
tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se
influențată de ambele curente.
Opera sa a fost tradusă în mai
mult de douăzeci și cinci de limbi străine. Walt Whitman este unul
din cei mai influenți și controversați poeți din canonul
american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un „rude
shock” („șoc puternic”) și drept „the most audacious and
debatable contribution yet made to American literature” (cea mai
îndrăzneață și discutabilă contribuție adusă până acum
literaturii americane). Așa cum scrie Walt Whitman în „Leaves of
Grass (By Blue Ontario's Shore)”, „Rimele și versificatorii
pier... America își va justifica existența, dați-i timp...”
Walter
Whitman s-a născut pe 31 mai 1819 în West Hills, Long Island,
într-o familie de quakeri (persoane aparținând „Religious
Society of Friends”, sectă formată în secolul XVII), avându-i
ca părinți pe Walter și pe Louisa Van Velsor Whitman. A fost al
doilea copil din nouă. Fratele său mai mare nu a supraviețuit
dincolo de copilărie. Mama lui, de origine olandeză, era aproape
analfabetă, în timp ce tatăl său era un dulgher quaker.
În 1823
familia s-a mutat în Brooklyn, unde timp de șase ani Walt a studiat
în școli publice. Avea să fie singura educație oficială primită
de poet. Mama sa l-a învățat despre valorile familiale, iar, după
moartea tatălui său, Walt s-a ocupat de protejarea familiei sale.
Walt Whitman a moștenit atitudinea de gânditor liber, bazată pe
principiile de libertate intelectuală și politică, din partea
tatălui său, care l-a familiarizat cu ideile socialiștilor Frances
Wright și Robert Dale Owen, precum și ale quaker-ului liberal Elias
Hicks, și ale teistului conte Volney.
Unul
dintre avantajele locuirii în Brooklyn a fost ocazia lui Whitman de
a vedea oameni faimoși în zilele în care aceștia vizitau New York
City. Astfel, el i-a văzut pe președintele Andrew Jackson sau pe
marchizul de Lafayette. Acesta din urmă a ajuns personajul principal
al uneia din poveștile legate de copilăria lui Whitman, deoarece,
în timpul vizitei sale la New York l-a ales pe micuțul Walt (avea
pe-atunci doar șase ani) din mulțime și l-a ridicat pe umerii săi.
Whitman avea să interpreteze acest eveniment ca un fel de predare de
ștafetă : eroul francez al Revoluției Americane, arătându-l pe
viitorul poet al democrației, imigranților din energeticul oraș în
care o națiune se inventa cu fiecare zi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu