Treceți la conținutul principal

ZIUA NAŢIONALĂ A CROAŢIEI - 8 OCTOMBRIE

Croaţia                                          
Anul aderării la UE: 2013
Capitala: Zagreb
Suprafaţa totală: 56 594 km²
Populaţia: 4 398 150
Moneda: kuna croată
Spaţiul Schengen: Croaţia ar trebui să intre în spaţiul Schengen până în 2015


Prezentare
Croaţia are frontiere cu Boznia şi Herţegovina, Ungaria, Muntenegru, Serbia şi Slovenia. A devenit stat independent în 1991, după ce a făcut parte din Iugoslavia timp de peste 70 de ani.

Istorie
Creat în secolul al XVIII-lea, ducatul Croaţiei devine regat 200 de ani mai târziu. În deceniile care au urmat a suferit o puternică influenţă din partea unor ţări vecine ca Austria şi Ungaria. Secolele al XV-lea şi al XVII-lea au fost marcate de numeroase ciocniri cu Imperiul Otoman.

Drapel
Cele trei culori ale drapelului croat reprezintă cele trei state care intră în componenţa sa: regatul Croaţiei (roşu şi alb), regatul Slavoniei (alb şi albastru) şi regatul Dalmaţiei (roşu şi albastru).


Democraţie parlamentară
Croaţia este democraţie parlamentară. Puterea se împarte între: parlamentul ales (puterea legislativă), guvern şi preşedintele ales (puterea executivă) şi instanţele autonome (puterea judecătorească).

Geografie
Cea mai mare parte a ţării este formată din câmpii, însă munţii şi plajele sale atrag mulţi turişti. Croaţia are 1 246 de insule mai mari şi mai mici, din care 48 sunt locuite în permanenţă.

Cultura
Datorită poziției sale geografice, Croația reprezintă un amestec de patru sfere culturale diferite. A fost o răscruce a influențelor culturilor occidentale și orientale—încă de la împărțirea Imperiului Roman—precum și între Mitteleuropa și cultura mediteraneană. Mișcarea ilirică a fost cea mai semnificativă perioadă de istorie culturală națională, secolul al XIX-lea dovedindu-se crucial pentru emanciparea limbii croate și aducând progrese fără precedent în toate domeniile artei și culturii, atunci apărând numeroase figuri istorice.
 Ministerul Culturii se ocupă cu conservarea patrimoniului cultural și natural al țării și îi supraveghează dezvoltarea. Alte activități ce susțin dezvoltarea culturii sunt organizate la nivelul administrației locale. UNESCO a înscris șapte locuri din Croația pe lista patrimoniului mondial.



Țara este bogată și în patrimoniu intangibil și deține zece capodopere culturale intangibile incluse pe lista UNESCO, mai multe decât orice țară din Europa cu excepția Spaniei care are tot zece.

Croaţia şi UE
Croaţia şi-a depus candidatura pentru aderarea la UE în 2003 şi a început negocierile în 2005, devenind cel de-al 28-lea stat membru al UE la 1 iulie 2013. Integrarea acesteia va continua cu intrarea în spaţiul Schengen până în 2015 şi cu trecerea la moneda euro de îndată ce economia sa va îndeplini criteriile referitoare la inflaţie, finanţe publice, stabilitatea cursului de schimb şi ratele dobânzilor.



Ca şi alte ţări UE, Croaţia trebuie să aplice legislaţia adoptată la nivel european, precum cea referitoare la siguranţa alimentară, recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în alte ţări sau la limitarea costurilor de telefonie mobilă pentru apelurile efectuate din străinătate.
Pentru aplicarea anumitor acte legislative, Croaţia beneficiază de perioade de tranziţie. De exemplu, va putea să aplice accize mai mici la ţigări până la sfârşitul lui 2017, iar pescarii croaţi vor avea dreptul să utilizeze, până în iunie 2014, plase interzise în restul UE.



Prezentare video Croaţia





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Primul Război Mondial pe Valea Oltului - imagini de arhivă

Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „deschiderea drumului peste munți spre Bu…