Treceți la conținutul principal

ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII CEHE - 28 OCTOMBRIE

Republica Cehă                                     
  
Anul aderării la UE: 2004
Capitala: Praga
Suprafaţa totală: 78 866 km²
Populaţia: 10,5 milioane
Moneda: coroana cehă (Kč)
Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 2007

Republica Cehă a devenit stat independent în ianuarie 1993, după separarea Cehoslovaciei. Înainte de cel de-al doilea război mondial, Cehoslovacia se număra printre cele mai industrializate zece ţări ale lumii. A fost singurul stat central european care a rămas democratic până în 1938.
Capitala Cehiei, Praga, are peste 1000 de ani şi un bogat patrimoniu arhitectural, care îmbină diferite stiluri. Din acest motiv, a devenit una dintre locaţiile preferate ale realizatorilor de filme din toată lumea.

    Industria prelucrătoare continuă să reprezinte una dintre principalele activităţi economice – mai ales, producţia de automobile, unelte, instalaţii şi utilaje. Industria siderurgică rămâne importantă în Moravia, în estul ţării. Agricultura se axează pe culturile de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, grâu, orz şi secară.

Relieful ţării este format în proporţie de 95% din dealuri şi munţi, fiind astfel favorabil activităţilor sportive tipice: schi, mountain biking, drumeţii. Întinsele suprafeţe împădurite adăpostesc numeroase exemplare de porci mistreţi şi vulpi.
Berea cehă se bucură de renume mondial, mai ales marca Pilsner. În regiunile sudice ale Moraviei şi într-o parte a Boemiei se produce vin. Având 900 de izvoare naturale, Cehia este şi un mare producător de apă minerală. Una dintre mâncărurile tradiţionale este „knedlíky”, un fel de găluşte preparate din cartofi şi pâine.

Printre personalităţile Cehiei se numără artistul Alfons Mucha, reprezentant al curentului Art Nouveau, compozitorii Antonin Dvořák şi Bedřich Smetana, maratonistul Emil Zátopek, precum şi scriitorii Franz Kafka şi Milan Kundera.
  


Welcome to Czech Republic (Prezentare video)


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Primul Război Mondial pe Valea Oltului - imagini de arhivă

Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „deschiderea drumului peste munți spre Bu…