Treceți la conținutul principal

Oraşele de la Campionatul Mondial de Fotbal Rusia 2018 -Astazi Nijni Novgorod





Nizhny Novgorod, oraşul lui Maxim Gorky

        Nizhny Novgorod, sau mai pe scurt, Nizhny, este un alt oraş interesant care va găzdui nu mai puţin de şase partide la Campionatul Mondial din 2018, printre care două din fazele eliminatorii. Mulţi se pot întreba de ce, dar logica e simplă: amplasarea.


Cetatea de scaun a cnejilor medievali

        Orașul a fost fondat de Marele Cneaz Iuri al II-lea în 1221 la confluența celor mai importante două râuri ale cnezatului ; Volga și Oka. Numele orașului poate fi tradus prin Orașul Nou de Jos, ceea ce îl distingea de Novgorod – Orașul Nou, fondat mai înainte. Fortăreața Nijni Novgorod era un punct puternic întărit la granița cnezatului, apărată în mod natural de albiile celor două râuri.


        Împreună cu Moscova și Tverul, Nijni Novgorod a fost printre cele câteva localități nou fondate care nu au fost devastate de invazia mongolilor, și aceasta numai datorită lipsei de importanță în ochii invadatorilor. De-a lungul perioadei rămase în istoria rusă ca a jugului tătar, orașul a devenit unul dintre cele mai importante centre politice ale regiunii. Importanța sa a crescut și mai mult, când capitala Cnezatului Suzdal a fost mutată aici de la Gorodeț în 1350. Marele Cneaz Dmitri Constantinovici (1323-1383) a încercat să transforme orașul de scaun al cnezatului într-o localitate mai bogată și mai puternică decât Moscova. El a construit o citatelă din piatră și mai multe biserici și a fost protectorul artiștilor și oamenilor de știință locali. Cel mai vechi manuscris al Cronicii ruse, Laurentian Codex, a fost scris pentru marele cneaz de călugărul local Laurentius în 1377.


        Nizhny Novgorod, capitala Districtului Volga, este situat la doar 400 de kilometric de Moscova, destul de puţin având în vedere ce distanţe sunt în Rusia, iar turiştii pot ajunge acolo cu uşurinţă din capitală, cu trenul sau cu maşina. Din 1932 până în 1990, oraşul s-a numit Gorky, după marele sciitor rus, Maxim Gorky, născut acolo în 1868. O istorie celebră a oraşului datează din perioada celui De-al Doilea Război Mondial, când Gorky era principalul constructor militar care aproviziona armată rusă pe front.
        Celebrele Luftwaffe nemţeşti au bombardat-o din aer non-stop, iar la un moment dat au distrus fabricile în întregime. După plecare, localnicii ruşi au construit totul la loc în 100 de zile. Acum, locurile sunt vizitabile de cei care vor ajunge la Mondial. În Nizhny Novgorod, fan-zone-ul e amplasat în Piaţa Minina şi Pozharskogo, lângă Kremlin şi foarte aproape de un bulevard comercial. 



Punctele de interes turistic

        Cea mai mare parte a centrului istoric al orașului este format din clădiri în stilurile Renașterea rusă și Empire stalinist. cea mai reprezentativă imagine a orașului este cea a zidurilor Kremlinului (1500 – 1511), cu turnuri construite din cărămidă roșie. După perioada demolărilor bolșevice, singura construcție originală rămasă în interiorul zidurilor fortificațiilor a fost Catedrala Arhanghelului (1624-1631), construcție ridicată peste un lăcaș de cult mai vechi, din secolul al XIII-lea.
        Alte puncte de interes turistic sunt cele două mânăstiri medievale: Mânăstirea Peșterilor, (cu o catedrală austeră cu cinci turle (1632) și cu două biserici cu acoperișul în formă de cort, din 1640), și Mânăstirea Bunei Vestiri, (înconjurată de ziduri puternice de cetate, cu o catedrală cu cinci turnuri (1649) și cu biserica Buneri Vestiri (1678)). Singura casă particulară care s-a păstrat din timpurile vechi este casa negustorului Pușnikov.

        Cele mai originale și frumoase biserici ale orașului au fost construite de familia de negustori Stroganov în stilul baroc. Printre ele se numără Biserica Nașterii Sfintei Fecioare din centru, sau Biserica Sfintei Fecioare din Smolensk (1694-1697) din suburbia Gordeevka, lângă care, în vechime, se afla palatul Stroganovilor.





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …