Treceți la conținutul principal

Oraşele de la Campionatul Mondial de Fotbal Rusia 2018 - Astăzi Kaliningrad





Kaliningrad e rupt teritorial de Rusia

        O poveste frumoasă a Mondialului din Rusia o are şi Kaliningrad, un oraş de care mulţi se minunează că a fost ales. Şi nu pentru că nu ar merita ca aspect, ci pentru că nu este legat teritorial de  Federaţia Rusă, ci este o enclavă situată între Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Totuşi, în 1991, când s-a destrămat Uniunea Sovietică, a rămas a ruşilor şi a fost tot timpul o suliţă a regimului de la Kremlin înfiptă în coasta Europei de Vest şi a NATO.

        Probabil şi din acest motiv a afost ales Kaliningrad să găzduiască meciuri la Mondialul din 2018 şi Guvernul Rusiei a construit de la 0 o bijuterie de stadion care a costat 257 de milioane de euro. Culmea, cei de acolo au avut şi noroc, Spania, Anglia şi Belgia, trei dintre pretendentele la câştigarea trofeului, urmând să joace acolo.
        La Kaliningrad, fan-zone-ul va fi amenajat în Piaţa Tsentralnaya, în drumul suporterilor din central oraşului spre stadion. Are o capacitate de 25.000 de oameni şi este dotat cu de toate, fiind un oraş de sine stătător. Kaliningrad este cel mai estic oraş de la Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia 2018.

        Kaliningrad  orașul centru administrativ al regiunii cu același nume, este o exclavă rusă de la Marea Baltică. Are 440 mii locuitori și a fost fondat în 1255 de germani.
        Kaliningrad a fost capitala Ordinului Teutonic, apoi a Principatului Prusiei (din 1701, regat). În 1772 devine centru administrativ al provinciei Prusia Orientală din cadrul Regatului Prusiei. În pofida faptului că, din 1648, capitala Prusiei a fost, de facto, la Berlin, Königsbergul a rămas locul de încoronare al regilor Prusiei până în 1918. A fost cel mai important centru economic și cultural al estului german până în 1945.


        La faimoasa universitate Albertina din acest oraș (fondată în 1544, închisă în 1945 de către sovietici și redeschisă în 1948 cu predare în limba rusă, azi numită Universitatea Immanuel Kant) au activat filozofii Johann Gottfried von Herder și Immanuel Kant, astronomul Friedrich Wilhelm Bessel, fizicianul Hermann von Helmholtz, scriitorul Ernst Theodor Amadeus Hoffmann ș.a.
        Printre monumentele de arhitectură celebre ale orașului se numărau blocul central al Universității Albertina, Domul, castelul regal (aruncat în aer de sovietici în 1967), orașul vechi Knaiphof, cu clădiri din secolele XV - XVIII (a suferit mult în momentul asedierii orașului din primăvara anului 1945 și a fost demolat în totalitate între 1946 - 1950).

        La 2 august 1945 orașul și partea de nord a Prusiei Orientale au fost atribuite URSS. Inițial, s-a preconizat transferul acestui teritoriu Lituaniei, la acel moment o republică unională în URSS, dar în 1946 s-a decis crearea unei regiuni în componența Federației Ruse. Populația germană din oraș a fost expatriată în Germania, între 1945 și 1947, orașul fiind populat cu etnici ruși. Tot în 1946 orașul a fost denumit "Kaliningrad", în amintirea lui Mihail Kalinin, un apropiat al lui Stalin.
        În perioada sovietică orașul a fost o importantă bază militară. Dintre vechile monumente de arhitectură se mai păstrează cîteva porți ale orașului, inclusiv Porțile Brandenburgice (secolul al XVIII-lea), palatul Holstein (secolul al XVII-lea, puternic avariat), câteva biserici din secolele XVI - XIX, fostul cartier rezidențial Amalienau (cu vile din secolul al XIX-lea - prima jumătate a secolului 20), Teatrul (secolul al XIX-lea) ș.a.m.d. Recent a fost reconstruit Domul, unde se află și mormântul lui Kant. Există ideea reconstrucției celebrului Ordenschloss - castelul regal din Königsberg, rămășițele căruia sunt, în prezent, restabilite și conservate de o echipă de arheologi ruși și germani.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Finlanda

Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în lume – Finlanda        Crăciunul este în Finlanda cea mai mare sărbătoare a anului.     Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat.      După¬amiaza, finlandezii se duc la saună şi apoi întreaga familie se adună în jurul mesei şi aşteaptă vizita lui Moş Crăciun. Cina festivă este compusă, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur, friptură de porc, de pui, legume fierte, prăjituri şi fructe. După masă, toată lumea merge la mormintele rudelor.        Potrivit tradiţiei finlandeze, Sfântul Toma este cel care aduce Crăciunul, la 21 dece

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Brazilia

 Multe tradiții braziliene de Crăciun provin din Portugalia (Brazilia a fost timp de mulți ani sub dominație portugheză). Scena nașterii domnului, cunoscută sub numele de Presepio , este foarte populară și este prezentă în biserici și  în case pe tot parcursul lunii  decembrie. Colindele de Crăciun precum Os Pastores (Păstorii) , la fel ca piesele din Mexic, sunt de asemenea foarte populare. În versiunile braziliene ale piesei, există, în mod tradițional, o ciobăniță și o femeie care încearcă să fure copilul Isus! Cei mai mulți oameni, în special catolicii, merg la o slujbă  la miezul nopții Missa do Gallo ,care se termină, în mod normal, aproximativ la ora unu noaptea. Missa do Gallo este urmată, adesea, de focuri de artificii. În Brazilia, Moș Crăciun se numește Noel Papai & Bom Velhinho (Good Old Man). Multe obiceiuri de Crăciun sunt similare cu cele din SUA sau Marea Britanie, chiar dacă este vară și foarte cald in timpul  Crăciunului în Brazilia iar mulți

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

       Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în   așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a   fi problematic în mod special   pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți   atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917  Tranșeu Carpinis 1917         În ca