Treceți la conținutul principal

Armata româna în Primul Război Mondial- imagini inedite

     După încheierea Războiului de Independență, România nu a mai participat la niciun conflict. Astfel, armata română s-a aflat la sfârșitul unei perioade de aproape 40 de ani de pace. Lipsurile armatei române s-au evidențiat prin participarea la al doilea război balcanic. Nu a avut loc, însă, o analiză serioasă și responsabilă a tuturor aspectelor, iar măsurile întreprinse au fost departe de necesități. Reorganizarea în grabă a armatei în ziua premergătoare intrării în război nu a avut rezultatele dorite. Au fost necesare șocul botezului focului și munca misiunii militare franceze.
        La izbucnirea războiului, armata Română nu a putut fi instrumentul de forță pentru atingerea scopurilor naționale. Nivelul capacității de luptă era scăzut. Această stare de fapt s-a datorat neglijării permanente a armatei de către politicieni. După cum a arătat istoricul Constantin Kirițescu, „evenimentele politice din ultimul timp arătaseră că armata noastră avea lipsuri care-i micșorau puterea de luptă.
        Considerații de ordin politic - legăturile noastre cu puterile Triplei Alianțe – o făceau să pară inutilă; considerații de ordin financiar o făceau să pară imposibilă.”
        Dotarea armatei cu armament după Războiul de Independență s-a făcut în cea mai mare parte prin achiziții din străinătate. Regatul României a aderat la Tripla Alianță. Din acest motiv achizițiile s-au făcut cu precădere de la firmele germane - pentru armamentul de artilerie - și austriece - pentru armamentul ușor de infanterie. Înzestrarea aeronauticii și a marinei militare s-a făcut prin intermediul firmelor franceze, britanice și italiene.




Soldaţi români , Casin 1917


Soldaţi români manevrează un tun de 105 mm, Casin 1917 


Mitralieră aşezată într-un copac, Verdea 1917


Ciub de mitralieră lângă Manăstirea Caşin, 1917 


Altar improvizat , Coţofenesti 1917


Regele Ferdinand în vizită pe front, 1917


Bucătărie de front , Ivesti 1917


Trupele române , Onesti 1917 


Soldaţi români, Casin 1917


Soldaţi români manevrează un tun de 75 mm, Verdea 1917



Punct de observaţie 


Obuz neexplodat


Mortier lângă linia frontului , Casin 1917


Soldaţi români descarcă sârmă ghimpată


Bucătărie de front , Ivesti 1917


Trupele române, Onesti 1917


Camuflarea bateriilor lângă Caşin 1917


Tun de 125 mm , Verdea 1917




Sursa  - IWM

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …