Cetatea Făgărașului

Complexul feudal de la Fagaras, a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XIV-lea si se continua, prin adaugari succesive, pana lamijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de-o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XII-lea.
Aceasta fortificatie, dovada unei organizari politico- feudale autohtone voivodale, a fost distrusa la mijlocul secolului al XIII-lea, in urma unui puternic incendiu, dupa cum atesta vestigiile scoase la iveala prin sapaturile arheologice care au insotit lucrarile de restaurare.

In secolul al XV-lea cetatea din piatra si caramida de la Fagaras, care era o cetate militara de aprare, avea o incinta patrulatera, cu patru turnuri bastioane la colturi si un turn de avanpost de tip baricada pe latura de est.
Dupa scindarea Regatului Feudal Maghiar in anul 1541, ca urmare a infrangerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomana. In acest cadru, domeniul si Cetatea Fagarasului intra in proprietatea ereditara a principilor Transilvaniei. Multi dintre acestia au acordat o atentie deosebita Fagarasului contribuind la dezvoltarea culturala si economica a intregii zone.
Mihai Viteazul, domn al Tarii Romanesti intre 1593-1601 si primul unificator al celor trei tari romanesti poarta ,conform unei vechi traditii voivodale, titlul de "herteg al Fagarasului", inca din anii 1597-1599 si is manifesta pretentiile asupra acestui teritoriu pe baza unui "ius antiquum vaivodarum valachiae transalpinae" (vechi drept voivodal al Tarii Romanesti).
In anul 1599, in urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu intra in posesia efectiva a Fagarasului, iar la sfarsitul aceluiasi an cetatea si domeniul sunt daruite sotiei sale Doamna Stanca, devenind astfel loc de adapost pentru averile si familia domnului.
Mihai viteazul a acordat o atentie deosebita Fagarasului datorita pozitiei sale strategice: in Aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al ostilor inaintea campaniei din Moldova, iar in toamna anului 1600, dupa infrangerea de la Miraslau, tot aici are loc regruparea fortelor.

In secolul al XVII-lea, adaptarile de constructii si adaugirile la care este supusa Cetatea Fagarasului vor culmina cu transformarea sa intr-o fastuasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.
Destinatia pe care au primit-o cele 85 de incaperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele cetatii fagarasului, in special cele din 1632, 1637, 1656, 1676.
In urma acestor lucrari efectuate in secolul al XVII-lea, Cetatea Fagarasului devine resedinta a principilor Transilvaniei si centru politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului, fiind un impunator centru medieval.
Atunci, importante lucrari la Cetatea Fagarasului au intreprins principii Gabriel Bethlen si Gheorghe Rackozi .

Astfel, Gabriel Bethlen(1613-1629) a realizat loggii deschise in arcuri pe masive pile de zidarie. Concomitent, la colturile cetatii se construiesc cele patru bastioane cazemata in stil italian (trei "cu urechi" si unul in forma de "pana").

In timpul lui Gheorghe Rackozi I(1631-1648) au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord si de sud, iar in spatiile create a fost aplicata umplutura de pamant, realizandu-se o rezistenta de 8 metri grosime. Totodata, construieste pe jumatatea nordica a laturii de est cladirea corpului de garda, iar santul de aparare din jurul cetatii este largit, adancit si umplut cu apa din Olt, devenind astfel un adevarat lac.
Tara Fagarasului devine unul dintre cele mai mari si mai bogate domenii ale Transilvaniei cuprinzand peste 50 de sate administrate prin doua curti secundare.
Incepand cu anul 1696, dupa patrunderea armatei imperiale austriece in Transilvania, Fagarasul devine proprietate a Coroanei Habsburgice.

Schimbarea Garzii

Garda cetatii apare in fiecare sambata si duminica de la ora 11:00. In acest fel se incearca crearea unei parti a atmosferei medievale a cetatii.
Imaginea este intregita de prezenta unor lebede.
Aceasta imagine a cetatii a fost descrisa într-un document din secolul 17.

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Finlanda

Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în lume – Finlanda Crăciunul este în Finlanda cea mai mare sărbătoare a anului. Brazii sunt împodobiţi în dimineaţa de ajun. Pe lângă decoraţiunile obişnuite, se mai agaţă în brad şi fructe, dulciuri, steaguri naţionale din hârtie, lumânări. În dimineaţa de ajun se pun în curte un snop de grâne şi diferite seminţe, pentru a fi mâncate de păsări. E semn de recolte bogate şi unii ţărani finlandezi nici nu se aşează la masa de Crăciun până când nu sunt siguri că păsările au mâncat. După¬amiaza, finlandezii se duc la saună şi apoi întreaga familie se adună în jurul mesei şi aşteaptă vizita lui Moş Crăciun. Cina festivă este compusă, de obicei, din cod fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur, friptură de porc, de pui, legume fierte, prăjituri şi fructe. După masă, toată lumea merge la mormintele rudelor. Potrivit tradiţiei finlandeze, Sfântul Toma este cel care aduce Crăciunul, la 21 dece

Citiți mai multe

Cum se sărbătorește Crăciunul pe Glob - azi Brazilia

Multe tradiții braziliene de Crăciun provin din Portugalia (Brazilia a fost timp de mulți ani sub dominație portugheză). Scena nașterii domnului, cunoscută sub numele de Presepio , este foarte populară și este prezentă în biserici și în case pe tot parcursul lunii decembrie. Colindele de Crăciun precum Os Pastores (Păstorii) , la fel ca piesele din Mexic, sunt de asemenea foarte populare. În versiunile braziliene ale piesei, există, în mod tradițional, o ciobăniță și o femeie care încearcă să fure copilul Isus! Cei mai mulți oameni, în special catolicii, merg la o slujbă la miezul nopții Missa do Gallo ,care se termină, în mod normal, aproximativ la ora unu noaptea. Missa do Gallo este urmată, adesea, de focuri de artificii. În Brazilia, Moș Crăciun se numește Noel Papai & Bom Velhinho (Good Old Man). Multe obiceiuri de Crăciun sunt similare cu cele din SUA sau Marea Britanie, chiar dacă este vară și foarte cald in timpul Crăciunului în Brazilia iar mulți

Citiți mai multe

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917 Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a fi problematic în mod special pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși. Soldați români în transee la Răcoasa 1917 Soldați români se odihnesc -Varnița 1917 Tranșeu Carpinis 1917 În ca

Citiți mai multe

Secţia de carte în limbi străine

Faceți căutări pe acest blog