Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de
apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel
strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a
desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul
lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei
declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea
unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea
condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă.
Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza
inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară
în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior
interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea
ajutoarelor ruse.
Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și
avea ca obiectiv „deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea
mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de
un cuțit”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia
operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub
comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concentrat asupra
Bucureștiului.
Planul de
operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de
nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului
Carpaților până la sosirea iernii „când zăpezile mari ce vor cădea peste munți
vor opri operațiile”.
Tunuri germane în apropiere de Sibiu
Tren blindat capturat de trupele române
Adăpost al trupelor române
Poziție defensivă a trupelor române la Câineni
Pod în apropiere de Turnu Roșu
Tabără lângă Turnu Roșu
Trupe germane pe Valea Oltului
Trupe germane pe Valea Oltului (se poate observa și data bătăliei pe Valea Oltului 26-29 septembrie 1916 menționata pe placă )
Poziții românești lângă Câineni
Comentarii
Trimiteți un comentariu