Treceți la conținutul principal

Govora în presa de acum un secol - ALBINA (iunie 1900)

Preluare din săptămânalul Albina nr. 41-44 iunie 1900

GOVORA

   Băile Govora sint situate în comuna Păușești de-Otăsău, plaiul  Cozia, jud. R.-Vălcea, în directiunea SW. la 4 km. de comuna Govora, la 15 km. de oraşul R.-Vălcea şi la 5 km de Ocnele Mari, la poalele munțlor cu păduri de fag şi ştejar. Staţiunea balneară proprizisă este aşezată pe un platou înalt, înconjurat de dealuri cu o vegetaţie abundentă, ceea ce face ca să fie adăpostită de vînturl.




   Numărul locuitorilor este de 450. Govora e legată prin linia ferată, prin Halta Govora şi stațiunile Piatra-Olt pînă la stațiunile Băbeni, Rîurenl, Rîmnicul-Vălcea şi Ocnele Mari. Pădurile din împrejurimi formează un frumos parc, necultivat însă; localitatea e înconjurată de pădurl întinse, formate din fagi, ştejari, ulmi, anini, aluni, etc. Partea spre Sud fiind deschisă, dă o privelişte frumoasă spre Valea Oltului.




 Istoricul.
    Apele de la Govora sînt descoperite in 1878 de o Societate exploratoare de petrol; la 1879 fură analisate de d-l dr. Bernard şi tocmai în 1886, cu ocasiunea instalării ambulantei militare rurale, d-l Colonel dr. Zorilcanu avu ocasiunea să cunoască eficacitatea acestor ape şi cu o activitate nemărginită începe să se ocupe de atuni cu studiul balneologic al acestor ape, făcând o propagandă care-i face onăre.
    În 1886 terenul cu apele rninerale aparţinea moşnenilor comu-nel Peuşesti-de-Otăsău,  Ministerul Domeniilor făcu scbimb cu locuitorii dăndu-le alte terenuri, aşă că statul deveni proprietar pe locul unde se află apele şi pe terenul din prejur; iar Corpurile Legiuitoare votară în 1885 un credit de un milion pentru captarea apelor si clădirea stabilimentului balnear.




    Astăzi se afiă 3 pavilioane — hoteluri, trel basine mari a 1.000 m. c. pentru apa iodată şi 24 cabine. Isvoarele se află pe marginea gărlei Hința: cele cu iodul pe marginea stăngă, iar cele de pucioasă pe cea dreaptă. Debitul e de 27-30 metri cubi în 24 ore, pentru apa iodată ; şi de 24 metri cubi în 24 ore pentru apa sulfurată.
    Climatologia. — Clima e temperată, plăcută şi constantă. Localitatea este sănătoasă, fiind ferită de miazme paludiene, din causa lipsel de bălți şi ape stagnante.

Isvoarele.
La Govora sînt mat multe isvoare, pe carl le clasăm după cum urmează:
1. Apa cloro-sodică iodurată, are 2 sorginți :
 a) Fântâna Ion C. Brătianu,
 b) Fâtâna cea nouă, descoperită in 1895 de d. Inginer Valeriă Puşcariă.
2) Apa cloro-sodică sulfuroasă, cu 16 sorginți, din care mai princlpale sint
 a) Făntâna Regele Carol
 b) Făntâna Regina Elisabeta,
 c) Sorgintea Principesa Maria,
 d) Sorgintea Principelui Ferdinand.


 Proprietăti fisice.
   Apa iodată si ferugiuoasă e limpede, gust sărat-amar. Apa înmagazinată mai mult timp şi apoi întrebuințată în băi are aceleaşi proprietăți terapeutice ca şi acea scoasă de curînd din puț, dec1 nu se alterează cătuşi de puţin Apa sulfurată e limpede, putin verzue, gustul sărat-amar, miros de ouă clocite; fiind agitată degajează hidrogen sulfurat.Toate aceste ape sînt reci.

    Anallsa chimică — În 1884 au fost analisate de dr. Bernard, care a analisat apele iodurate ; în 1886 d. dr. Saligni şi farmacistul Urbeanu aă făcut o nouă analisă ; tot în 1889 d. Saligni a analisat şi apele cloro-sodice sulfuroase. În 1889 Ministerul Domeniilor a însărcinat pe d-nii d-ri Saligni şi Maximilian Popovici cu ana!isa completă a apelor de la Govora. Asemenea s'a trimis Laboratorulul de Chimie al Scolei de Mine din Paris apa necesară pentru a se face. analisa.

   Slmilare — Fântîna Ion Brătianu se aseamănă cu Trescaro din Italia, Hall din Austria, Salines-des-bains din Francia.
Fântâna Regele Carol I cu Mehadia, Bareges, Eau Bonnes, Aix, AmelIe-les-bains.
   Întrebuinţarea. In general apele de la Govora se recomandă în toate bolele unde nutrițiunea este întărziată ; fiind rezolutive, stimulează tote funcțiunile organismului şi siît în acelaşi timp substitutive, întorcînd în stare acută diferite afectiuni chronice. Aşa, în temperamentul limfatic şi diatesa scrofuloasă şi mai ales; în diatesa scrofulo-sifilitică, astfel în scrofule, limfatism, cu tote manifestatiunile sale, cu îngurgitarea ganglionilor, în supurația abceselor migratorii, la copii limfatiri, sint foarte satisfăcătoare; deasemenea aceleaşl resultate obținut în: Diferitele manifestațiuni reuntatice, Bolele nervoase, Sifilisul, Bolele de piele Bolele aparatului respirator.



  Durata sezonului este de la 1 lunie la 1 Septembre. Medic diriginte al statiunei a fost d-l dr. Macovel de la 1889-93, iar de la 1894 este d-l dr. P. S. Popovicl. Ministerul de Domenii a hotărit a se face instalatiunile necesare pentru lumina electrică.
  Excrsiuni. La Măilăstirea Bistrița, Mănăstlreă Horezu, apoî Mănăstirea Dintr'un Lemn, Mănăstirea Govora, tote cu posițiuni pitoresci şi înconjurate de păduri seculare. Excursiuni istorice la Masa lul Tralan precum şi la Călimănesci, Olănesci, Căciulata, Bivolarl, etc. ExcursiunT la Surpatele şi la tărgul Riureni.

Statistica mișcării bolnavilor.

În anul 1887 au fost 150 bolnavi.
În anul 1899 au fost 1694 bolnavi.








Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poveștile Dealului Capela

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului.
Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.

     Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.



   Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (Râmnicul Vâlcii – Petre Drăgoiescu, …

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă.      Cu tot efortul făcut de elitele politice și…

Imagini din Valcea realizate de Carol Pop de Szathmari (1869)

Carol Pop de Szathmári este un nume binecunoscut publicului, demult intrat în conştiinţa naţională alături de iluștrii confraţi din veacul al XIX-lea, precum Aman şi Grigorescu iar, în ultimii ani, începe să fie cunoscut – şi acceptat – de străinătate pentru aportul său ca pionier al artei fotografice.    Carol Pop de Szathmari, prin activitatea sa de fotograf, a fost un pionier în istoria fotografiei româneşti şi internaţionale prin redarea pentru prima dată, în imagini fotografice, a teatrelor de război din Crimeea, utilizând cele mai moderne tehnici fotografice ale secolului al XIX-lea, susţinute de talentul său de pictor. Arta sa fotografică i-a adus recunoaşterea naţională, ca fotograf al curţii domnitoare, iar pe plan internaţional renume prin decoraţiile primite de la capetele încoronate ale Europei.    România Album (1869) – lucrare de mari dimensiuni cu planşe de 47,2 x 64 cm iar fotografiile lipite pe ele de 29,3 x 35,5 cm – a fost elaborat în urma unor lungi ani de muncă, …